Share
Forme dimensiuni şi sisteme defensive

Forme dimensiuni şi sisteme defensive

  Prima grijă a unei trupe romane ajunsă într-o regiune ocupată era asigurarea staţionarii prin ridicarea unei fortificaţii. Când şederea era scurtă sau prezenta puţin pericol, se înconjura cu val şi şanţ (castra aestiva), iar dacă se prelungea, se ridică o fortificaţie din material durabil, cu zid (castra stativa sau hiberna). Castrele Daciei sudice aparţin sec. al II-lea e.n. şi începtului celui următor. Corespund că tip descrierii autorului militar Hygin, contemporan acestei epoci. Ele au o formă dreptunghiulară rar pătrată, colţurile rotunjite şi în mijloc un praetorium Aria unui castru cuprinde trei părţi: praetentura în faţa pretoriuluiretentura, în spatele pretorului, şi latera praetorii de o parte şi de alta a lui. Patru porţi străbat laturile lagărului: porta praetoria şiporta decumana, aşezate la mijlocul laturilor mici din faţă şi în spatele pretoriului; porta principalis dextra şi sinistra, puse pe laturile lungi şi de obicei deplasate spre poarta pretoriană. Câte un drum, vine la pretoriu de la fiecare poartă: via praetoria, via decumana şi via principalis. Un alt drum, via sagularis, ocoleşte castrul în interior pe la poarta valului. Porţile şi colţurile erau a apărate cu turnuri. Marginile lagărului sunt compuse dintr-un val de pământ (agger) alăturat unui zid crenelat, cu un loc liber la poarta zidului (berma) şi un şanţ (fossa). Pretoriul conţine trei părţi dis- tincte, ca şi casa romană: o curte (atrium) înconjurată de camere pentru arme (armamentariutm), o sa1ă festivă centrală numită şi· „sacră” (peristylum) şi un rând de camere în fund, unde se găseau capela şi birourile (oecus). Pe laturile pretoriului se găsesc magaziile (horrea). Restul lagărului era ocupat de locuinţele soldaţilor, magazii şi alte încăperi.[1]


[1] Tudor D., Oltenia Romană, Ed. Academiei Române, ediția a III-a revizuită și adăugită, București 1968, p. 264

Leave a Comment