Testamentul politic a lui Nicolae Iorga (14)

      „O mare putere stă asupra lor: această putere este capitalul şi tot ce e în legătură cu această idee a capitalului. Ei trebuie să trăiască, şi din ce în ce mai mult înţeleg ce însemnează o viaţă omenească, pe care n-au dus-o până acuma. Prin urmare, dacă sindicalismul ar fi numai unirea celor cari sufăr, a celor nedreptăţiţi din punctul de vedere economic, pentru a se apăra împotriva unor suferinţe prea mari şi a unor nedreptăţi strigătoare (31) cred că nu s-ar găsi un singur om împotriva mişcării sindicaliste. Dar, cum se va vedea, această mişcare are un caracter politic, sentimental şi romantic, care este unul dintre cele mai periculoase din caracterele sentimentale şi romantice pe care poate să le capete, fără drept şi fără rost, o mişcare economică”(32) „Mişcarea sindicalistă şi agitaţia evreiască pentru drepturi pleacă din aceiaşi rădăcină, şi rădăcina aceasta hrăneşte două tulpine, însă duce mai multă sevă nu către tulpina sindicalistă, ci către tulpina evreiască”(33).

Autor: Radu Mihai CRIŞAN, Nicolae IORGA. TOTUL PENTRU HRISTOS!, Ed. Cartea Universitară, București 2006, p. 35-38

________________________________________

31. „Iată, domnilor, ce se poate ceti în raportul domnului doctor Popescu, care a cercetat numai un număr mic de fabrici din ţară, şi în acest număr mic de fabrici a putut să culeagă următoarele constatări. S-a dus la Azuga, a visitat fabrica de acolo, fabrică bună, lăudată, şi, cercetând locurile unde se adăpostesc lucrătorii, spune că a găsit «tipurile adăposturilor oamenilor de rând de la începuturile epocei istorice până în zilele noastre».(…)vezi  www.magazincritic.wordpress.com

32. ibidem, pag. 339
33. Nicolae Iorga, În chestia agitaţiilor evreieşti, Discurs rostit în şedinţa din 18 decembrie 1909 a
Camerei Deputaţilor, în [D.P.v.I.p.I.], pag. 371

 

Lasă un răspuns