Liniştea nopții deschide cerul,
coboară pacea nepământească,
bolta se scaldă-n sacră lumină,
luna îmi spune povestea măiastră.

Lumina-n cer îmi vorbeşte distantă,
îi dau bucuria din suflet prin privire,
camera mi-e plină de prezența ei,
inima-mi coboară din a ei fericire!

Din lumea mea spre voi cobor
clipe sacre de bucurie şi de iubire,
veghind, în mersul meu pe cer,
la flori de linişte şi de fericire!

Priviti-mă, spre a primi pace,
cobor spre voi să împletesc
strai de veghe, calm şi speranță,
în clipa din raza înflorită-n ceresc!


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns