Share
ÎNVĂȚĂTURĂ

ÎNVĂȚĂTURĂ

  Știu, vi se pare că sunt sever, dar eu vă învăț să vă spovediți în așa fel încât să „lăsați” păcatele acolo, în biserică, nu să vi le cărați înapoi acasă… Că spunând vrute și nevrute, mintea se împrăștie și uiți complet motivul pentru care te afli sub epitrahil. 

Cum se procedează atunci când avem dureri sufletești? După o slujbă de la biserică, o vecernie, un acatist, sau chiar și după Sfânta Liturghie, atunci când iei anafora sau când ești miruit de preot, îl întrebi frumos: „Ați putea să mă ascultați câteva minute? Am niște frământări sufletești, dacă vreți să mă sfătuiți”.. Și preotul își face timp și ne ascultă. Dar nu putem profita de marea Taină a împăcării cu Dumnezeu, Spovedania, ca să ne spunem problemele vieții… În cazul acesta ne nedreptățim pe noi înșine, rămânând nedezlegați de păcate (pentru că nu am mai avut timp să le spunem!) și nedreptățim și pe cei care, săracii, așteaptă la rând după noi.
Domnul să vă mângâie sufletele cu harul Său cel sfânt!

Preotul Sorin Croitoru de la Mantova


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment