vin. oct. 2nd, 2020

Astăzi am fost numai sfadă,
de cu zori pân’ mai pe seară,
m-am tot frământat într-una,
vroiam numai eu … cununa.

Numai ce-am băut cafeaua,
după o scurtă rugăciune
şi mi-am luat inima-n dinți,
să m-apuc iar de o „minune”.

Sunt atâta de … ” ‘nvățată”,
că şi de-am … îmbătrânit,
sunt într-un studiu de privire,
nu prea cred că am obosit!

Tot aştept cu ochii-n zare,
câte-n lume se tot rotesc
şi-ntr-o fizică spre chimie,
nu-nțeleg cum se înverzesc!

Ce să învăț doar din privire…
astăzi însă contemplând
flori ce înfloreau în glastră,
m-au frustrat greu în gând.

Soarele cobora în casă,
printr-o lume de poveste,
peste zâmbetul din… zi,
doar de mine se izbeşte.

Mi-era foame, mi-era sete,
de o vreme am tot răbdat,
nu puteam din galantare,
să cumpăr ce mi-a fost luat.

Azi, mi s-a pus însă în cale,
înflorită într-o splendoare,
floarea…răsfățată în geam,
ca mulți muguri sus pe ram.

Azi am dat-o într-o parte,
că prea mult mă stânjenea,
invidia adânc mă învăluise,
ea raza soarelui mi-o răpea!

04.02.2014


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Eugenia Bucur

By Eugenia Bucur

poet

Lasă un răspuns