Stiluri parentale și stilurile copilului

  Pe baza strategiilor de disciplinare folosite de  părinţi, căldura şi apropierea acestora faţă de copiii lor, stilurile de comunicare, expectantele cu privire la maturitate şi control, Baumrind a sugerat că majoritatea părinţilor prezintă unul din următoarele trei stiluri parentale: 

Stiluri parentale şi stilurile copilului

1. Părintele autoritar :

– impune copilului reguli stricte;

– nu explică copilului raţiunea pe care se bazează aceste regului;

– au aşteptări mari de la copiii lor dar nu sunt foarte atenţi la nevoile acestora;

– sunt părinţi orientaţi spre supunere și statut;

– se aşteaptă că ordinele lor să fie executate fără explicaţii;

2. Părintele democratic :

– sunt sensibili la nevoile copiilor şi le ascultă întrebările;

– când copiii nu se comportă aşa cum se aşteaptă ei ,sunt mai iertători;

– nu sunt orientaţi atât de mult spre pedeapsa;

– au standarde clare pentru comportamentul copiilor şi urmăresc măsura în care copiii le ating;

– sunt asertivi;

– metodele lor de disciplinare sunt suportive;

– ei doresc ca copiii lor să fie asertivi şi responsabili, disciplinaţi şi cooperanţi.

3. Părintele permisiv :

– sunt indulgenţi, au foarte puţine aşteptări de la copiii lor;

Îşi disciplinează foarte rar copiii, au expectante foarte scăzute de la aceştia;

– sunt atenţi la nevoile copiilor dar nu au aşteptări clare de la ei;

– sunt non-conformisti şi blânzi;

– nu impun copiilor un comportament matur;

– evită confruntările;

– sunt apropiaţi de copii şi comunicativi;

– adoptă mai curând statutul de prieten al copilului decât cel de părinte.

Prof. Meda Elena Dochin


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns