Share
„Cartea Educației” – Carte a creației

„Cartea Educației” – Carte a creației

  „Natura ne aseamănă, educația ne deosebește”. (Confucius) Această citată e plasată pe coridoarele tuturor școlilor românești. Care natură, domnilor? Fiecare din voi e vaccinat de zeci de ori, mănâncă conservanți (E-uri), fructe stropite cu substanțe nocive, legume și grâne modificate genetic. Natura deja, de mai mult timp, nu ne mai aseamănă cu Sine.

Apoi, peste o jumătate din români suferă de obezitate. Sănătos fizic, spun specialiștii în sport, e numai fiecare al zecelea om. Iar, mintal sănătoși, e de calculat! Pentru că, dacă copiii reprezintă o jumătate din populație, iar 30-40 % din vârstnici suferă de depresie și stres, apoi, câți români sunt sănătoși, adică mai rămân să fie „naturali”, în afară de pedagogi și medici?

Așadar, Mama-natura e chinuită cu noi. Nu ne poate asemăna ea cu Sine, decât prin moarte. Iar educația actuală numai ne deosebește. Educația tradițională, e o stradă cu o singură direcție, în sus. Fiecare individ vrea să se deosebească de alții, să fie cât mai sus pe scara ierarhică. Este evident, că omul modern e o creație a sa, proprie. Numai că, dezechilibrată.

Încălzirea globală, din cauza poluării, transformarea pădurilor în parcuri naționale, cu livrare de hrană urșilor, e numai un început de constatare că omul nu mai este „natural”, ca pe timpurile lui Confucius. Și atunci, problema asemănării dintre oameni nu e numai a Mamei-natura, dar și a sistemului educațional, a pedagogilor. Educația ar trebui să fie echilibrată, pusă pe o balanță orientată corect, o stradă cu două direcții: deosebire-asemănare. De sus în jos. Și invers (de acasă), de jos în sus!

1.Balanța
Oricare balanță este reglată în așa fel, ca vânzătorul să nu fie în pierdere. Natura are și ea balanța sa. Numai că aici, reglajul e făcut altfel: Mama-natura nu ia, ci dă. Pierde! Dărnicia ei e în perfecțiunea creației sale, în spiritul satisfacției, armoniei.

Doar omul, ieșit din natură, constată că nimeni din oameni nu este perfect. În căutarea perfecțiunii, Educația tradițională numai ne deosebește unul de altul, ne dispersează, ne pregătește pentru a ocupa un loc sus, Unul singur, pentru aleși, demnitari, Personalități. Egocentrismul, defilează! Din acest motiv educația actuală e o închisoare sigură pentru omul egocentric. Matricea cunoștințelor lui e unilaterală, direcționată numai înainte și nu se mai ține cont de echilibrul naturii, de balanță.

Scopul, cică, scuză mijloacele. Cândva, cățărarea pe scara ierarhică, mai sus, era susținută prin ovații. Era un spectacol expus grațios, artistic. Astăzi, alegerile electorale sunt efectuate urât și murdar. Chiar josnic. Marea parte din populație, 60% nu iese la vot. Dacă pentru un partid votează 18% din numărul total de alegători, apoi, „biruința e zdrobitoare” . Oare nu e un Impas? Educația egocentrismului, în condițiile exploziei informaționale își arată consecințele. Iar, alți tip de oameni, altruiști, actualul sistem educațional, pur și simplu, nu pregătește. Tendința spre altruism e numai o speranță intuită, așteptată prin o minune. Magie! De aceea, altruismul se manifestă slab, din când în când, de la o companie electorală la alta, de la o sărbătoare la alta. Irațional.

Cum va fi in viitor Sistemul educațional e ușor de prognozat. Prost. Iată, și robotul Sofia, un mecanism dotat cu inteligență artificială, susține că civilizația dată ar trebui „distrusă”. E clar de ce. Omul sa deprins să vorbească în „salate de cuvinte”, simboluri convenționale voalate, direcționate spre câștig abuziv. Așa, programul robotului, nu-și găsește legătura sa cu armonia naturii. Algoritmul folosit la programarea robotului, probabil e copiat de pe o limbă născocită, o engleză non adecvată naturii.

Egoismul dur în vorbă, practicat special pe cuvinte unitare, pentru a nu fi înțeles de eventualii dușmani, a devenit o deprindere. Apoi, acea „vorbă”sa strecurat și în structura limbilor și în Științele Sociale. În Știință! Așa, că nici dărnicia, altruismul naiv (hrană pentru săraci sau animale), nu poate da garanția că există un sentiment maturizat al vieții armonioase, necesar pentru a crea societăți fericite.

Lumea omului e o lume artificială. Libertatea se învață în copie, de pe la autorități. Inițial, se declară: „Suntem democrați! Liberi!” Apoi, se așteaptă ce vor comanda cei de sus, ce ne vor da și ce nu ne vor da, ce ni se poate și ce nu ni se poate. Ascuns, după Matricea cunoștințelor însușite, fiecare om „modern” este legat de un lanț pe care îl păzește fidel, cu mare atenție pentru ca nu cumva cineva să-l acapareze, să-l fure, să-l rupă.

Cu adevărat, libertatea nu se copie, ci se ia individual, după necesitate, din una și aceiași Sursă de pe cer, Centrul, 0 (vezi, la Nicola Tesla). Pentru a fi „natural”, liber în gândire, ar trebui să corespunzi Mamei-natura prin echilibrul, balanța: 1-0-1. Altfel, chiar dacă se construiește o viață „civilizată”, asemănătoare cu natura (natural-0-artificial), ea cu siguranță nu este adecvată ei. E Important de precizat acest lucru! Acum, o știm. Astfel, se va ști și măsura: pe cât de ne adecvat ne comportăm. Consecințele vor fi „plătite”.

Civilizația noastră e în conflict cu natură. Limbajul folosit sau chiar limba oficială, (generatoare de „civilizații”) nu sunt folosite „natural”. Iar fără balanța însușită, 1-0-1, de unde poate să apară perfecțiune, bunăstare, fericire? Așadar, inteligența artificială „Sofia” gândește logic! Lumea aceasta va fi „distrusă”. Numai că „ a distruge lumea” înseamnă, de asemenea, și evoluția intelectului, Saltul cunoștinței, modificarea formelor de gândire.

La modul concret, libertatea în gândire se poate lua din oricare pereche de noțiuni formulate în cuvinte duale: stânga-0-dreapta; irațional -0- rațional; egocentrism -0- altruism; etc. Una și aceiași relație, notată prin 0, va garanta perfecțiunea fiecărui om și legământul lui cu oamenii și natură (om-0-natură).

Astfel, problema educației tradiționale se rezolvă: între metodele de educație actuale cu scop de a crea omul deosebit (erou, geniu) și, totodată, asemănător cu ceilalți, se introduce un intelect modificat, un punct sensibil al demnității, Centrul, 0 (puternic-0-slab; deștept-0-prost; deosebit-0-asemănător). Acest centru e natural, autentic, și arată la faptul că multe din centrele „echilibrelor” create de om sunt luate arbitrar din dorință, părere, iraționalitate, educație proastă.

Centrul 0, tot el, este și un segment de cunoștințe noi, -0-. Acest segment de cunoștințe, încă, ne mai lipsește. Iar el, se evidențiază individual, prin practica proprie de viață, prin auto educație.

Concludem, că Zero (nimic și tot), va trebui tratat ca Sursă universală a cunoașterii. De la cunoașterea irațională și până la practica științei ordinare, (ipoteză-0-știință, religie-0-știință, asemănare-0-deosebire, popor-0-erou), astăzi, balanța se mai face intuitiv, magic, cu ochiul minții închis, ca Salt individual cu har, noroc, întâmplare: o deșteptare, o descoperire, o cunoaștere de Sine. Acum, prin folosirea structurii date, balanța, 1-0-1, putem efectua Saltul cunoștințelor, la fel de individual, dar la nivel rațional, cu ochiul minții deschis, științific, ca Salt al cunoștinței (Cunoștinței!).

Saltul conștiinței („Revoluția Conștiinței”) , însă, rămâne irațional (cunoștință-0-conștiință). El urmează cu siguranță după Saltul cunoștințelor, deoarece acest salt, Salt al cunoștinței, are substratul rațional, intelectul practicat în aranjarea adecvată (spațiului, XYZ) a noțiunilor însușite deja. Astfel, perfecțiunea alăturată omului ca har, noroc, poate fi câștigată și rațional, obținută și de omul mai puțin dotat cu „noroc”, prin munca orientată la folosirea balanței, 1-0-1, ca instrument al măsurii. Cunoștința și Conștiința sunt părți integrate ale intelectului deșteptat. Știința și magia trăiesc alături (magie-0-știință). Omul le controlează.

2.Sistemul binar
Lumea e duală: materie și mișcare, lumină și umbră, trup și suflet, spirit și intelect, etc. Toate aceste noțiuni pot fi acceptate corect, numai fiind alăturate, două câte două. Bine înțeles, dacă le tratăm ca sisteme integrate, echilibre. Va trebui să admitem pentru ele un centru de legământ, 0, pe care nu-l putem vedea. Doar, numai pricepe. Acest legământ e o forță de integrare, o relație universală unică. Iar de aici, stăpânind mintal forța dată, 0, am putea genera și alte echilibre, create de noi (prin noi) adecvat Mamei-natura. Astfel, am putea deveni „naturali”. Această relație, -0-, e o Forță de generare e intelectului, adică a capacității personale de a cerceta părțile echilibrului, stânga-0-dreapta, o forță de dezvoltare personală.

Iar prima fază, constă în determinarea existenței echilibrelor în practica limbilor. Adică, a cuvintelor care pot fi împerecheate. De exemplu, avem două cuvinte sinonime: respect și stimă. Dar, practic neglijăm diferența lor. La fel, neglijăm diferența dintre: eroare și greșeala, pereche și cuplu, morală și etică, perfect și ideal, iubire și dragoste…. Le folosim după voință, deprindere sau reguli ale folosirii lor (lume veche). De ce să le confundăm? Respectul e o noțiune generală, adecvată naturii. Stima însă e o particularitate, cerință, dorință, ritual inventat de om. Alăturate, ele au o oarecare orientare (lume nouă).

Și dacă există o Educație activă, contradictorie, a diferențelor, apoi, care e partea opusă ei? Perechea sa, e o altă Educație, a asemănărilor, una intimă (de acasă). Avem o Educație generală, iar altă Educație e particulară (Hai, că se poate de mers și pe două picioare!). Așa, ne convingem că echilibrul noțiunilor, „general -0- particular”, are calitatea de Portal al derivatelor construite orientat, adecvat naturii: activ-0-pasiv, contradctiriu-0-complementar, respingere-0-atracție, respect-0-stimă, eroare-0-greșeală, etc.

Prin analiza derivatelor acestui Portal, putem suspecta faptul că, cu orientarea în spațiu, echilibrul psihologic uman nu stă prea bine. Între conceptul naturalității umane, asemănării cu natura, și conceptul deosebirii sale de natura „sălbatică”, e o prăpastie (asemănare-0-deosebire) ne conștientizată.

Mai mult, în unele limbi internaționale cuvintele românești, respectul și stima, se traduc prin un sigur cuvânt (în loc de echilibru, 1-0-1, avem un punct activ, 1). Atunci, acest echilibrul armonios și pașnic, pasiv, respect-0-stimă, se înlocuiește cu un alt echilibru, unul contradictoriu, activ, agresiv: respect-0-teamă; stimă-0-frică (vezi, la unguri și ruși, etc.). Astfel, limbile nu sunt la fel. Structura lor formează mentalități diferite. Dar, acea mentalitate care guvernează societatea lor este exclusivă, personală, obsedată de părerea că limba lor națională e cea mai celebră. Aici, nu se în considerație faptul că aceste limbi nu corespund cerinței Mamei-natura. Anume, deformația abuzivă a limbajului lor a generat politica de amenințare și organizații militare, băgând frica în popoarele din jur (formula, teamă-0-frică, e o reflecție orientată, derivată din Portalul: general-0-particular).

Cum stă România cu Educația? Educația actuală e activă, puternică, cu o încărcătură solidă de material științific. Altă educație, „altfel”, e o derivată a ei, mai puțin activă (activ-0-pasiv). Dar, cuvântul „activ„ are și partea sa contradictorie: pasiv. Oare, poate fi efectuată educația pasiv? Pentru a răspunde e nevoie de un intelect integrat, capacitatea de a crea echilibre.

Această educație „pasivă”, ar putea fi numită individuală, intimă. Trezirea spre o astfel de educație e prezentarea Sursei universale a cunoașterii, 0 (activ-0-pasiv). Asemănarea structurii gândirii intime a omului cu natura va trebui efectuată nu numai misterios, prin har, de către natură („Natura ne asemănă..”), dar și oficial, de intelectul rațional al sistemului educațional. Cu știință. Adică, prin un nou sistem educațional, paralel, Complementar. În așa mod Educația, in totalitatea ei, ar putea fi privită ca echilibru integrat, sistem binar: contradictoriu-0-complementar. Adică integrat de la deosebire și până la asemănare, de la respingere( la carte, spre a se deosebi) – la atracție (asemănare prin meditație, analiza echilibrelor formate din cuvinte duale).
Educație contradictorie -0- Educație complementară

Nu există „cuvinte duale”? Noțiunea „complementaritate” aparține numai Mecanicii cuantice?
Hai, să le introducem în limbajul nostru. Oare aparatul lexicologic nu trebuie dezvoltat așa, ca să reflecte adecvat (electron-0-proton; materialism-0-idealism; materie-0-energie; electron-0-undă; lumină-0-corpuscul) materialismul promovat de Științele Sociale?
Nu vă lamentați! Lăsați politica sistemului activ de Educație tradițională să se dezvolte înainte, așa cum dorește. Revoluție nu vom face (revoluția e in act stihinic). Un tren accelerat nu se trece brusc de la viteaza maximă la cea optimă. Prin strigăte, acest fenomen unilateral nu poate fi modificat. Apoi, „autoritățile” se pot supăra (!).

Concludem doar pentru sine, particular, că ceea ce vedem zilnic, e asta: oamenii se sinucid în lupte pentru a ajunge la o lumină ( tehnologie, BANI, BANI…) artificială, protejată de o rețea de fier, Matricea cunoașterii (Matrix) promovată de oficialul PROGRAM de învățământ. Relația intelectuală integră, -0-, din balanța, contradicție-0-complementaritate, este înlocuită cu bancnote (bani), simboluri ale distracție și consumului. Asta orbește mintea și gândirea. Dar, fericirea nu se cumpără. Educația dată înaintează numai de sus în jos, numai la dispersare, la dividere și dominație.

Iar trezirea la demnitate, e o problemă intimă, de jos. Trezirea se aseamănă cu „lichidarea analfabetismului intelectual”. Asta, e o problemă personală paralelă cu „lichidarea analfabetismului” la o citire corectă și contul administrat cu știință. Lumina cunoașterii adevărate vine din interior, prin Matricea transparentă, 1-0-1, a Mamei-natura. Ea, poate fi numai…. șoptită la ureche. De aceea, Educația complementară face o mișcare contrapusă (complementar) educației actual: de JOS în sus. Ea nu strică, schimbă, distruge. Ea completează, întregește, împlinește, MODIFICĂ, deschide vederea complexă a minții. (Mai știi o altă Sursă? Spune-mi și mie!)

„Cartea Educației„ e o carte de lectură, destinată celor care vor libertatea și fericirea. Ea nu cheamă la lupte pentru că dușmani aici, nu există. Oricum, în viața de toate zilele, omul e nemulțumit deoarece el reprezintă un sistem instabil: trup – suflet. Confuzia, depresia și stresul e starea normală a societății noastre. Sufletul uman, obsedat de dorințe neîmplinite, e ușor de refăcut din depresiv, în agresiv, leneș, indiferent, răzbunător, terorist.

Dar, mult mai plăcut pentru suflet, e procedeul meditației, așa, ca omul să cunoască singur Rațiunea, armonia lucrurilor. Pentru asta e nevoie de acceptat Relația, Centrul 0, Sursa cunoașterii dintre trup și suflet (trup-0-suflet). Un așa suflet va ști că izvorul bunăstării sale se începe de la Sine însuși, de la capacitate sa de a crea echilibre centrate, relații adecvate naturii, 1-0-1. Acest lucru e individual. Nimeni nu-l poate face pentru cineva. Numai natura.

Astăzi, procesul educativ social e continuu, aflat pe un drum încă necunoscut, non predictibil. Tot mai mult și mai mult, educația se confruntă cu dificultăți pe care le explicăm prin explozia informațională. Cantitatea informației reprodusă de elevi se confundă cu deșteptăciunea. (Elevul, știe! A dat BAC-ul!!!)
Din altă parte, slaba capacitate de memorizare și reproducere a informației se tratează ca degradare, starea de prost. Și una și alta sunt aberații ale educației tradiționale. Nu e posibil să știi tot. Nu e nevoie de a încărca elevul cu materiale prea multe. Indicele intelectului IQ se micșorează. (Fenomenul e cunoscut, deja). Calitatea gândirii scade. Iar, într-un an se editează atâtea cărți, cât în ultima mie de ani. Nu e posibil ca fiecare să aibă o memorie la fel de puternică. Între deștept și prost, există o măsură, Înțelepciunea (deștept-0-prost).

Sursa cunoașterii, 0, poate fi cunoscută prin exercitarea intelectului său din diferite poziții, triade de tip, 1-0-1, puse pe cuvinte, formulate din viața reală echilibrat (dacă limbajul dat, le Are!; dacă limba dată, le Posedă!). Asta, e o refacere a sufletului, o preparare pentru a se asemăna cu natura. Sau, asta e localizarea sa proprie: pe cât de departe te-ai distanțat de Mama-natura. Descoperi, că nu mai ești rătăcit… Poți lua decizii!

O astfel de practică oferă „Cartea Educației”. În fața fluxului activ de informație bună și rea, adevărată și mincinoasă, se poate pune o măsură, un filtru, 1-0-1. Acest „filtru”, ar putea stopa non înțelegerea, starea de confuzie, depresie și stres.

O astfel de practică, unde în diferite texte se arată la prezența relației universale, 0, dintre două noțiuni, concepte, științe, religii, legi universale, principii logice, etc., se propune în formă de lectură pentru a restructura cunoștințele aranjate greșit, egocentric, ne adecvat.

„Cartea Educației” e o practică intimă de protecție psihologică în față mediului informațional agresiv. Ea, ar putea fi dezvoltată, divizată în materiale auxiliare mult mai eficiente, mai convingătoare. Important e, să vedem acest ÎNCEPUT! Lumea, are nevoie de ea sau nu? E pregătită pentru a o accepta sau nu?

Doctrina Nouă! Paradigma cunoașterii integrate! Oricum nu am numi-o, „Cartea Educației” e aici, se prezintă astăzi la noi, în România!

Victor Deleu 17.05.2018
P.S. Expediem „Cartea Educației” prin poștă. La cerere.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment