Share
DE CE, OARE, DOAMNE?…

DE CE, OARE, DOAMNE?…

De ce oare, Doamne, Tu ai hotărât
Să Te vadă numai omul amărât,
Când e în durere, plin de slăbiciuni,
Și își plânge oful printre rugăciuni?…

De ce oare, Doamne, Tu ne părăsești
Când în noi credința nu o mai găsești,
Când de umilință nu mai vrem să știm,
Când pe frații noștri nu îi mai iubim?…

Pentru ce, Iisuse, Te-ntristezi și pleci?…
Fără Tine-n viață, sufletele-s reci,
Nu le înfierbântă razele de soare,
Nu le mai încântă nici măcar o floare…

Tu ești Însăși Viața, Tu ești chiar Iubirea,
Fără Tine, Doamne, sărăcește firea…
La ce folosește trupul fără Viață,
Cine-o să topească inima de gheață?…

Tu mi-ai dat, Iisuse, ca să înțeleg:
Fără Tine omul nu e om întreg;
Le-ai făcut pe toate numai pentru noi,
Fără Tine însă, Doamne suntem goi…

Să mă-nveți Iisuse, bunul meu Stăpân,
Ce să fac anume, ca să nu rămân
Iarăși fără Tine, cum am mai rămas,
Când plângeam, Iisuse, în al nopții ceas…

M-ai iertat, Iisuse, de al meu păcat..
Să Te-ntorci la mine Tu Te-ai îndurat,
În adânc de suflet, iarăși Te-am simțit,
Din icoana sfântă, iarăși mi-ai zâmbit…

de Preot Sorin Croitoru


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment