lun. sept. 28th, 2020

 Românii din Covasna, Harghita și Mureș solicită o întrevedere cu Președintele României.

Scrisoare deschisă, vă rog distribuiți!

   Stimate Domnule Președinte,

  În numele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mureș și al Asociației Calea Neamului – asociații care au ca obiectiv promovarea şi apărarea prin toate mijloacele legale a identităţii naţionale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în condiţiile specifice conferite în această zonă de ponderea lor numeric scăzută – Vă solicităm să nu promulgați Legea privind Codul Administrativ al României, în forma adoptată de Parlament, act normativ prin care limba maghiară dobândește statut de limbă oficială pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita și Mureș.

Astfel, conform art. 94, alin. (2) din Legea privind Codul Administrativ al României, „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”, respectiv de 20% din totalul populației. Textul de lege menționat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale nu doar autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci și instituțiilor publice aflate în subordine, organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturilor, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituție. În acest fel, se nesocotește obligația constituțională a existenței unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne a persoanelor aparținând unei minorități naționale în relația cu autoritățile publice, pragul de 20% devenind opțional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane în cadrul instituțiilor sau autorităților cu conducere unipersonală. 

În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin. (2) din Legea privind Codul Administrativ al României, în forma adoptată de Parlament, autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) „au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”. Practic, Codul permite introducerea formularelor bilingve în administrație și, mai rău, statuează faptul că redactarea acestora se realizează de către Departamentul pentru Relații Interetnice din subordinea Guvernului României, respectiv de Institutul pentru Studierea problemelor Minorităților Naționale. Prin prevederile sale, noul Cod Administrativ determină deteriorarea statutului de limbă oficială al limbii române. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituțiile prefectului și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor.

Potrivit prevederilor Constituției României, actele oficiale se întocmesc în limba oficială. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să aibă, din punct de vedere al regimului juridic, doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituției, caracter de limbă oficială limbii minoritare. Aceleași argumente subzistă și în cazul formularelor reglementate prin art. 3. În situația în care se folosește un formular unic, atunci măsura de reglementat prin Codul Administrativ, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrierile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice, conform practicii celorlalte state care acceptă asemenea formulare. În acest fel se protejează caracterul constituțional de unică limbă oficială a limbii române, în acord și cu preambulul Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căruia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesității de a le însuși.

Este cunoscut faptul că, în acord cu Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, Constituția reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existența în cadrul unei Unități Administrativ Teritoriale a unei ponderi semnificative a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. De asemenea, se cuvine menționat că în raportul Comisiei de la Veneția, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferențial acordat minorităților naționale, se precizează că acest tratament preferențial „nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educație și cultură, decât în cazuri excepționale”. Raportul Comisiei nu menționează în niciun fel tratamentul preferențial în domeniul administrației publice. Introducerea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze mai mult cele două comunități, română și maghiară, și să adâncească separatismul în relațiile interetnice. 

Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptului de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale și reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului, prin diminuarea rolului prefectului, pentru a nu mai putea ataca, cu aceeași consecvență, deciziile emise de administrațiile publice locale, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât sa reducă aproape de disoluție autoritatea statului român în unele zone ale țării, în care populația românească este redusă numeric și va favoriza obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic și formarea unei enclave etnice, în inima României. Astfel românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio șansă de supraviețuire. 

Din punctul nostru de vedere, acestea sunt argumentele pentru care vă solicităm să nu promulgați Legea privind Codul Administrativ al României, lege pe care o considerăm neconformă cu o serie de prevederi din Constituția României, iar promulgarea ei în forma adoptată de parlament va avea consecințe grave pentru România, în anul când aniversăm Centenarul Marii Uniri.

Pentru a vă prezenta și alte argumente în favoarea nepromulgării Legii privind Codul Administrativ al României, precum și principalele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din cele trei județe, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale, într-un mediu refractar la prezența alterității, în care liderii politici ai populației de etnie maghiară promovează proiecte separatiste, Vă rugăm să ne acordați o audiență, duminică, 29 iulie a.c., ora 19, la încheierea marșului de protest organizat pentru contestarea votării Codului Administrativ de către Parlamentul României.

Sfântu Gheorghe, 16 iulie 2018

Cu deosebită considerație, 
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Președinte Prof.univ. dr. Ioan Sabău Pop,
Asociația Calea Neamului, 
Președinte Dr. Mihai Tîrnoveanu.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Mihai Tîrnoveanu

By Mihai Tîrnoveanu

Doctor stomatolog, jurnalist, președinte al Asociației "Calea Neamului", vicepreședinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

Lasă un răspuns