Asociația Calea Nemului

  Când tragi aer în piept și-ți miroase a biserica de țară și a fân proaspăt cosit, te udă ploaia plânsă de strămoșii din munți; și-atunci, simți dureros, până-n prăsele, că ești năScut Român… și te ridici din genunchi.

Mă înclin până la pământ în fața fraților și surorilor mele care-au îmbrățișat ca pe o binecuvântare ploaia ce ne-a unit în jurul Idealului Național. Dacă în Piața Constituției am fost o mie și ceva de oameni, la marșul de 7 km prin ploaia torențială, numărul nostru aproape că s-a dublat. Sute de bucureșteni ni s-au alăturat pe traseul spre Cotroceni, impresionați fiind de determinarea noastră, de bucuria ce se citea pe toate chipurile, bucurie dată de împlinirea datoriei de a fi român. Jandarmii, cărora le mulțumim pentru asigurarea ordinii, ne-au spus că așa ceva nu au mai văzut, ca pe vreme rea, numărul participantilor la un protest să crească, în loc să scadă. 

Rănile adânci ale Țării ne cheamă, ne adună. Din ele ne vom ridica. Suntem oameni liberi, hotărâți să ne unim în jurul idealurilor naționale. Unitatea se îndeplinește pe paza unor principii, pe baza unor reguli si a cuvântului dat. Unitatea se îndeplinește în Adevăr si Corectitudine, în jerfă și muncă. Alături de românii din Covasna, Harghita, Mureș, alături de frații mei vechi de luptă, alături de minunații oameni din Frăția Ortodoxă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe condusă de Dan Ciprian Grăjdeanu, alături de toți cei care merg neabătuți pe drumul Neamului, voi merge și eu, până la capăt, până în pânzele albe. Dacă Dumnezeu va îngădui, acest popor extraordinar ne va auzi. 

Ploaia care ne-a unit… și-acum simțim pe obraz lacrimile de bucurie ale Cerului, roua zorilor ce-i ridicăm împreună.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns