Share
Muza şi cuvântul

Muza şi cuvântul

De n-ar fi ea şi el ca să clădească,
o lume intangibilă în doi,
s-ar stinge linia cerească
şi universul ar fi plin de ploi.

De stelele se plimbă pe alei cuminți,
cu îndrăgostiți ce pot privi la ele,
coboară fericirea pe pământ,
în lumini şi gând sfios cu ele.

De-mi stă cuprinsă primăvara,
în zâmbetul ce abia răsare,
se naşte peste lume fericirea,
parfum sprințar de crin în floare.

Şi azi, când dumneata cules-ai miresme din poiana cerului îndepărtat,
să mi-le dărui tăinuite în cuvânt,
erai de ea şi el binecuvântat!

23.08.2018


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment