vin. sept. 18th, 2020

  Pe aceste două temelii se sprijină mărirea trainică a unui neam:

amintirea totdeauna vie a trecutului și conștiința datoriei împlinite de toți, în fiecare clipă! 

NICOLAE IORGA

   Fără tăgadă, suferințele îndurate de cei care au luptat pe câmpurile de luptă din Primul Război Mondial au impresionat până și pe cei obișnuiți cu asemenea evenimente sumbre. Nu mai puțin adevărat însă, chiar dacă nu în aceeași măsură, și cei care au rămas acasă au avut de pătimit atât de pe urma invaziei, cât și a ocupației sau a retragerii armatelor centralilor.

Mai trist este că urmările unora dintre aceste suferințe nu au fost curmate, ci au conti- nuat, ani buni, spunem noi, și după momentul 11 noiembrie 1918. Acesta a fost și unul dintre motivele care ne-au determinat să pornim la drum în demersul nostru, de a prezenta

– în baza unor dovezi palpabile, din arhive* – calvarul celor rămași în teritoriul vremelnic ocupat de inamic, dar și samavolniciile la care au fost supuși pe nedrept după încheierea războiului. Desigur, căutările noastre s-au limitat doar la județul Gorj, însă am găsit destule referiri și la alte zone din țara noastră, cel mai frecvent apărând vecinii noștri, mehedințenii, poate și datorită activității duse de grupul coordonat de învățătorul–erou Victor Popescu.

Dacă ar trebui să sintetizăm conținutul acestui prim volum am regăsi aici relatări diverse cu privire la ordonanțe, publicații și încunoștințări ale autorităților române sau germane, corespondența dintre administrația germană de ocupație și cea românească, bonuri de rechi- ziție emise de Armata Română, ausweise, ordine de demobilizare, procese-verbale, telegrame, notificări, rapoarte, adrese, declarații, depoziții, jurnale, autorizații, liste cu persoane arestate sau amendate, statistica cu supușii Puterilor Centrale din Târgu Jiu, liste cu locuitori fugiți de la muncile agricole, statistici cu donații pentru prizonierii de război, memorii ale unor funcționari români, copii după acte de deces al unor militari români sau străini, locații cu morminte ale militarilor români, dușmani sau aliați, decorații, petiții ale demobilizaților sau foștilor refugiați, dar și ale comercianților, catagrafii cu pagubele suferite din partea ocupanților străini, starea și pagubele arhivelor diverselor instituții ș.a.

În subsidiar, din documentele prezentate, pe lângă tematica centrală – focalizată pe Primul Război Mondial și urmările sale – informațiile ne deconspiră împărțirea administrativă a județului Gorj precum și piramida de putere politică locală din primele decenii ale secolului al XX-lea (prefect, administratori de plase, primari etc.); primarii și notarii, uneori preoții și învățătorii din comune și sate; onomastica numelor și prenumelor gorjenești; o catagrafie a

„comersanților“ târgujieni dar și magazinele și depozitele acestora de mărfuri, majoritatea situate pe strada Victoria sau Calea Victoriei; nomenclatorul străzilor din Târgu Jiu ș.a.

Inițial am gândit această lucrare doar pentru intervalul de timp cuprins între 1916–1918, adică de la momentul intrării României în Primul Război Mondial, alături de Antanta, și până la capitularea Germaniei și, implicit, retragerea armatelor Puterilor Centrale din țara noastră. Numărul mare de documente descoperite a determinat extinderea cercetărilor, astfel că am ajuns la anul 1977 (!), adică la aproape șase decenii de la încheierea primei conflagrații mondiale. Nu trebuie să surpindă acest lucru, deoarece, indiferent de regimul care a condus România, o constantă a tuturor factorilor de decizie politică din țara noastră a fost realizarea unor statistici despre eroii1 care au luptat pentru neam și țară, dar și despre întreaga lume I.O.V.R., cu precădere pentru cei din Primul Război Mondial.

Despre documentele cuprinse în acest prim volum, trebuie știut că unele dintre ele nu sunt inedite2. De altfel, noi nici nu am urmărit acest aspect. Dorința noastră a fost de a grupa la un loc cât mai multe mărturii despre județul Gorj din timpul Primului Război Mondial. De asemenea, în pofida materialului impresionant pe care l-am consultat, nu considerăm că am acoperit exhaustiv tematica inserată mai sus, motiv pentru care îndemnăm și alți pasionați de istorie să continue și să completeze acțiunea noastră.

Așa cum reiese și din trimiterile bibliografice, documentele au fost împărțite, în funcție de elaborarea și redactarea lor, în patru categorii: scrise de mână, poate cele mai numeroase, tipizate, dactilografiate și tipărite. Fiecare dintre ele are mențiunea „original“ sau „copie“, uneori și amândouă, în funcție de conceperea lor.

Criteriul ordonării documentelor a urmat strict ordinea emiterii lor, mai precis anul, luna și ziua apariției. Au fost cazuri în care două sau mai multe documente au fost emise în aceeași dată – deși de emitenți diferiți – în această situație diferențierea am făcut-o în funcție de anul dosarului în care s-au depistat documentele. Am descoperit documente cu aceeași dată și în această din urmă situație, pe acestea le-am ordonat în funcție de fila3 din dosarul respectiv. La mai multe documente nu am găsit elementele de datare (zi/lună/an) sau locația unde au fost emise4. Acolo unde le-am identificat noi, le-am trecut între paranteze pătrate ([ ]), iar unde nu le-am găsit (ziua, localitatea), am menționat: „fără zi“ sau „fără localitate“. Pe unele documente apar două date distincte, acestea aparțin fie unui emitent, fie unui be- neficiar. Opțiunea noastră a fost să le păstrăm pe amândouă. Acolo unde nu am identificat cu precizie datarea, deși bănuiam intervalul de timp (cel puțin luna/lunile), am plasat docu- mentul la sfârșitul anului respectiv.

Există și documente bilingve, scrise în limba germană și traduse în limba română sau invers. Exceptând documentele referitoare la cazul Victor Popescu, fiecare dintre ele au fost traduse de translatori acceptați de autoritățile germane de ocupație. Unele sunt însoțite de traducere, pentru altele le-am transferat noi traducerea autentică în notele de subsol.

Am regăsit documente identice – emise sau primite de aceleași instituții – în unul sau două fonduri deosebite, în acest caz nu am transliterat ambele variante deoarece pentru ultima am făcut trimitere în subsolul paginii. Oarecum asemănător am procedat și în cazul unor localități cu același nume dar din județe diferite, mai precis între paranteze am trecut și ju- dețul, pentru a fi deosebite mai ușor față de alte localități omonime din județul Gorj. Toate documentele originale, românești sau germane, sunt însoțite de ștampilele autorităților emitente, din motive lesne de înțeles nu am putut să le redăm.

Nu am operat modificări în cuprinsul documentelor decât acolo unde a fost strict necesar. Toate intervențiile noastre au fost trecute între paranteze pătrate ([ ]). Există și excepții, spre exemplu, am reîntregit unele cuvinte descompuse fără a mai semnala acest lucru realizând astfel respectarea normelor lingvistice în vigoare (în cât = încât, în tocmai = întocmai, în să = însă, bine voiește = binevoiește, tot deodată = totdeodată, ne însemnat = neînsemnat, sub ofițer = subofițer etc.). La fel am procedat și cu o parte din numele unor localități, pe care le-am trecut cu literă mare (Valea cu apă = Valea cu Apă, Menți din dos = Menți din Dos, Peșteana de jos = Peșteana de Jos, Tjiu = Târgu Jiu ș.a). Unele instituții publice, locale sau centrale – scrise cu literă mică – le-am reprodus cu literă mare. Fie că vorbim de acest prim volum de documente, fie de urmă- toarele, în capetele de tabel fiind spațiu redus, am făcut uneori trimiteri în notele de subsol. Altădată, tot din invocata lipsă de spațiu, a trebuit să renunțăm și la rubricația „Număr curent“ care a fost integrată în coloana cu „Nume și pronume“. Nu același lucru am făcut cu unul sau mai multe cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții scurte sau simple ș.a., tăiate cu o linie de către autori, în textul original, pe care le-am adnotat în subsolul paginilor. Nu în ultimul rând, în unele documente, am menținut apostroful, cu toate că acesta substituia semnul pentru cratimă.

Am întâmpinat unele greutăți în procesul de cercetare. Majoritatea dosarelor din arhive au filele cusute, de regulă pe marginea din stânga. În această ipostază, de multe ori, informația este inaccesibilă cercetătorului și nu numai. Există și documente parțial rupte, pătate, deteriorate, lipite, scrise ulterior peste grafia originală etc. Toate acestea la un loc au îngreunat, dar, în același timp, au și văduvit cercetarea istorică. Acest lucru se observă foarte clar și în notele de subsol. Rezumatele documentelor redau pe scurt conținutul acestora. Au fost redactate atât în limba română, cât și în limba engleză. Necesitatea unui astfel de demers considerăm că este inutil a o mai comenta.

Referitor la sigle și prescurtări, am preferat să le separăm pe cele cu denumiri comune de cele cu nume proprii tocmai pentru a facilita acuratețea lecturării. Totodată, trebuie făcută diferența între acronimele din textul original, care nu ne aparțin, și cele prescurtate de noi. De aici și dedublarea, uneori cu mici diferențe, a unora dintre ele.

Am ținut să întocmim și un Glosar, nu foarte stufos, deoarece, pe parcursul documen- tării și elaborării acestei lucrări ne-am intersectat cu diverși termeni, sintagme, noțiuni sau denumiri ale unor instituții, comisii, entități militare etc. mai mult sau mai puțin cunoscute și care necesitau explicațiile de rigoare. De asemenea, tot în acest context, pentru a se evita orice confuzie – creată de eventualele comparații cu vremurile pe care le trăim în prezent – credem că este necesar să precizăm că realitățile istorice ale județului Gorj, ale României sau ale altor state europene, din perioada Primului Război Mondial, sunt cu totul diferite de cele din zilele noastre. Spre exemplu, organizarea administrativă a județului Gorj de astăzi diferă mult de cea de acum o sută și mai bine de ani. Nu mai insistăm pe granițele sau întinderea statului român de dinainte de 1918, ori pe structura continentului european.

Indicii de locuri și nume găzduiesc informații doar din cele 967 de documente. Și aici, din cauza numeroaselor denumiri, am fost nevoiți să rezumăm, în sensul că nu am introdus din tabele toate numele de persoane ci am exemplificat doar cu denumirea localității, la care am adăugat, după caz: „tablou cu morminte ale militarilor români…“, „listă cu locuitorii care au cumpărat animale și materiale de la armatele de ocupație“, „statistică cu locuitorii fugiți de la muncile agricole“, „tabel cu crimele și neorânduielile armatelor de ocupație“, „listă cu persoane care dețin bonuri de rechiziție“, „tablou cu locuitori care posedă efecte militare“ etc.

Dorim să aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au sprijinit în demersul nostru și care, în mai mare sau mai mică măsură, au făcut posibilă apariția acestui prim volum. În primul rând, dorim să mulțumim colegilor și prietenilor noștri de la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj. O mare perioadă de timp am petrecut-o împreună și de fiecare dată ne-am bucurat de atenția și sprijinul Domniilor Lor. Avem aici în vedere echipa coor- donată de doamna Cristina Vasiloiu, respectiv domnișoara Bianca Bărbuceanu, domnii Ion Hobeanu, Cristian Grecoiu, Sorin Vâlceanu, Ion Ungureanu, Dumitru Băluțoiu, Petre Drăgan și Daniel Cismașu. O însemnare aparte trebuie contabilizată în contul domnului I. Hobeanu, cel care ne-a îndrumat prin labirintul și tainele arhivelor gorjene fiind un fel de călăuză pentru mai tânărul învățăcel din noi.

Aprecierile și mulțumirile noastre se îndreaptă și asupra domnului Toma Velici. Sfaturile și sugestiile Domniei Sale, de care promitem că o să ținem cont și pe viitor, ne-au fost de un real ajutor și au contribuit mult la îmbunătățirea demersului nostru.

De asemenea, dorim să mulțumim și domnului Ion Țîrlea, un foarte bun și apreciat cunoscător al istoriei noastre locale, cel care ne-a pus la dispoziție – ceea ce noi am denumit generic Harta județului Gorj (1918) – un important izvor cartografic realizat cel mai probabil de autoritățile austro-ungare pe parcursul ultimilor doi ani din Primul Război Mondial.

Traducerea în limba engleză a fost asigurată de doamna Alina-Dorina Gureanu (rezu- matele documentelor) și de doamna Adriana-Antonela Țuhașu (Notă asupra ediției). De asemenea, doamna Monica-Vasilica Ștefănescu ne-a sprijinit cu traducerea unor documente din limba germană (Proclamația lui Victor Popescu). Aranjamentul documentelor în facsimil din anexe aparține fostului nostru elev Dragoș Gelatu, un specialist în tainele informaticii. Tuturor recunoștința noastră sinceră.

Gratitudinea noastră se răsfrânge și asupra domnului prof. univ. dr. habil. Sorin Radu de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Domnia sa a acceptat să prefațeze lucrarea de față cu promptitudinea, elanul și onestitatea care îl caracterizează dintodeauna.

Nu în ultimul rând dorim să mulțumim Primăriei municipiului Târgu Jiu, cu precădere domnului viceprimar Adrian Tudor-Drăghici, cel care ne-a sprijinit necondiționat și sincer în demersul nostru și a făcut posibilă apariția acestei lucrări.

Târgu Jiu, Ianuarie 2018


  • Această lucrare se bazează exclusiv pe documente găsite la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Gorj (prescurtat în continuare SJAN Gorj). După aprecierile noastre, mai sunt și alte instituții gorjene care adăpostesc astfel de documente din Primul Război Mondial. Ne gândim, în primul rând, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu“ sau la muzeul din incinta Colegiului Național „Tudor Vladimirescu“ din Târgu Jiu dar și la alte instituții (școli, primării, biserici, mănăstiri ș.a.) de pe raza județului. Nu trebuie omise nici persoanele particulare ale căror colecții pot contribui la o mai bună înțelegere a trecutului județului nostru.

1. Despre această problemă, v. pe larg în G. Sarcină, Contribuții la istoria județului Gorj. Statistici referitoare la mobilizații și lumea I.O.V.R. din Primul Război Mondial (1916‑1918), I, în Litua. Studii și Cercetări, XIX, Tg. Jiu, 2017, p. 376-394. Partea a doua a acestui material, care în proporție covârșitoare se referă la orfanii de război din jud. Gorj, din campania 1916-1918, se va regăsi în numărul următor al Litua. Studii și Cercetări.

2. O parte dintre ele au fost publicate și în Oltenia în Primul Război Mondial. Album de documente, Ed. Hoffman, Caracal, 2017 (doc. nr. 19, 186, 227, 233, 246, 439, 764, 779, 837, 840, 879, 881, 889 și 927).

În Documente din Arhivele Naționale ale județelor Gorj și Dolj cu privire la Ansamblul sculptural brâncușian  de la Târgu Jiu, Ed. Brâncuși, Tg. Jiu, 2017 regăsim documentul nr. 19, pe când documentul cu nr. 89 a fost publicat de D. Neguleasa în Oltenia. Studii. Documente. Culegeri, Seria a III-a, An II, Nr. 1-2, Craiova, 1998, p. 219-220. De asemenea, cele referitoare la Victor Popescu, dar numai pentru anul 1917 (documentele nr. 89, 100, 104, 106, 110-113, 116-119, 121, 122, 124, 126-129, 131, 132, 136, 139-141, 143, 144, 148,

149, 152, 153, 156, 157, 160, 161, 163, 165, 167, 168, 171, 173, 182, 188, 191 și 246) vor apărea sub

semnătura noastră în deja amintitul număr următor al Litua. Studii și Cercetări.

3. Câteva documente, diferite ca și conținut dar nu ca datare, le-am regăsit pe aceeași filă de dosar. În acest caz, succesiunea cronologică a avut la bază ordinea poziționării lor în filă.

4. Este și cazul acelor documente eliberate de diverse unități militare românești dislocate pe linia frontului. Cu ocazia lăsării la vatră a propriilor ostași, după încheierea păcii de la Buftea–București (24 aprilie / 7 mai 1918), au fost emise și înmânate bilete de demobilizare. Cu câteva excepții, din varii motive, pe ma- joritatea acestor acte s-a omis să se treacă și localitatea.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Gabriel Sarcina

By Gabriel Sarcina

Profesor, istoric.

Lasă un răspuns