Share
Acum 29 de ani, mii de români își dădeau viața luptând pentru Libertate. Fără autorizație.

Acum 29 de ani, mii de români își dădeau viața luptând pentru Libertate. Fără autorizație.

  Acum 29 de ani, mii de români își dădeau viața luptând pentru Libertate. Fără autorizație. Astăzi, o primărie din România (Primăria Sfântu-Gheorghe) sesizează poliția pentru faptul că un grup de români a cântat în foaierul unui teatru (Teatrul Andrei Mureșanu) Imnul Național și alte cântece patriotice. De Ziua Națională. Au cântat fără autorizație; în semn de protest față de o piesă ce batjocorea tocmai Ziua Națională. Piesa avea autorizație; de la minister. 

Ei au voie să ne calce în picioare tot ce noi avem mai sfânt. Au autorizație să demitizeze Istoria, au autorizație pentru o mulțime de lucruri, să ne smintească copiii prin ideologia de gen, să înjure Biserica și Familia, să ne aducă în țară imigranți pe care nimeni nu-i mai vrea, să militeze pentru dezmembrarea teritorială a României, să reteze pădurile țării, să falimenteze industria și agricultura, să fure cu nemiluita, să ne interzică până și Sfinții și Martirii. Pentru toate aceste lucruri se găsește câte o autorizație. Nici nu-i nevoie să o ceară cuiva, se dă din oficiu, autorizația de a fi împotriva Neamului Românesc. 

În schimb, pentru Libertatea de a fi Român îți trebuie autorizație; așa spune o primărie, un domn primar de fapt, pe nume Antal Arpad. Vă anunțăm că autorizația de a cânta Imnul Național, oriunde și oricând, pe acest Pământ Românesc, o avem deja. O avem de la trupele Oștirilor Române care au dat jertfă de sânge pentru Grădina Maicii Domnului, o avem de la bunicii noștri din Moldova, Țara Românească și Ardeal care au luptat în războaie; Voievozii ne-au scris-o cu Sabia, Haiducii cu flintele, Horea cu Roata, Avram Iancu laolaltă cu Prefecții lui, Luptătorii din munți și Sfinții din închisori au scrijelit-o pe zidurile temnițelor. Eroii de la Brașov din Noiembrie 1987 și cei din toată Țara, în Decembrie 1989, ne-au spus nouă, copiilor de atunci, să cântăm Imnul Național oriunde și oricând; tinerii studenți din Piața Universității din 1990 ne-au repetat acest lucru, spunându-ne că pentru Icoană și Eminescu nu e nevoie de autorizație. Părintele Justin ne-a binecuvântat și Doamna Aspazia ne-a mângâiat cu ochii dânsei ce treceau dincolo de Timp. „Avem atâția morți, atâtea oseminte” ce ne sunt Temelie și Reper, întărindu-ne fiecare pas pe care-l facem păşind pe această Cale. 

Așadar, am dat, dăm și vom da ascultare nu unui primar vremelnic, ci Sfinților, Eroilor și Luptătorilor Neamului Românesc. 

Orice lovitură nu ne va doborî, ci ne va întări. Fiecare atac, fiecare suferință sau umilință, ne va face să mergem și mai hotărâți înainte, căci Libertatea de a fi Român nu se negociază, ea fiind Sfântă.

Doamne, ajută!


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment