Se deschide iubirea în zbor,
în clinchetul primului anotimp,
în mâna dătătoare a de toate,
aprinse vise în spațiu şi timp.

Sorb zâmbetul amintirilor fugare,
a celui de al doilea anotimp,
peste trandafiri în splendoare,
peste macii legănați pe chip.

E timpul luminii oprite-n zenit,
astrele sunt în zâmbet aliniate,
privesc prin razele din ochii tăi,
umbrele ce se pierd alintate.

Se deschide iubirea în zbor,
în clinchetul primului anotimp,
în mâna dătătoare a toate,
ferestre purtate-n lumină şi timp.

07.06.2019



Pentru o presă independentă, fără cenzură, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo

Lasă un răspuns