mie. oct. 28th, 2020

Pentru toate este vreme,
Pentru toate timp găsim,
Doar de mântuirea noastră
Nu vrem să ne îngrijim..

Amăgiți și orbi ce suntem!..
Lucrul cel mai prețios,
Amânându-l toată viața,
Nu-l luăm în serios?..

Cimitirele sunt pline,
Dar nimic n-am învățat..
Cei ce „odihnesc” în ele
Tot ca noi au alergat

Toată viața pentru lucruri
Care le-au rămas apoi,
Când s-au dus în copârșee,
Cum va fi cândva cu noi!

Ai văzut cum se așează
Păsărelele pe cruci?..
Te-ai gândit că vine vremea
Când și tu o să „te duci”?..

Or să scrie și la tine
C-ai fost „rob” lui Dumnezeu,
Însă, cugetă mai bine,
Cui „robești” acum mereu?..

Domnul nostru Cel din ceruri
Ne așteaptă să-I robim,
Tatăl nostru, de departe 
Se tot uită de venim,

Însă noi, risipitorii
Cei cu roșcove hrăniți,
Bălăcindu-ne-n mocirlă,
Suntem cei mai fericiți!

Cred că este chiar momentul
Din visare să ieșim
Și la veșnicia noastră
Serios să ne gândim:

Unde oare-o vom petrece,
Sus, în cer la Dumnezeu,
Ori în iezerul de flăcări,
Tânguindu-ne mereu?..

Preot Sorin Croitoru


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook 

magazincritic

By magazincritic

Administrator

Lasă un răspuns