Share
Perfecţiunea înghite toţi vulturii de la orizont

Perfecţiunea înghite toţi vulturii de la orizont

XI [cu capul în poala milei…]
cu capul în poala milei îmi trece mâinile prin păr deja de câteva veacuri
fireşte e un fel de a spune că îmi trece mâinile prin păr de câteva veacuri
probabil că a trecut o oră poate chiar două de când stăm astfel
abia mâncasem pe nerăsuflate un mare pepene roşu
aveam o nemaipomenită stare de bine ne-am aşezat
pe pat să ne tragem sufletul
stau ca de obicei cu fruntea pe genunchii ei nu încetează să mă mângie
nu încetează să-mi răsfire pletele cu degetele o ce bine îmi este
prin geam lumina zilei bate de drag de noi ca o inimă ta ta ta ta ta ta ta
mila îi spun e timpul să afli poemul de azi scrie te rog
în zona tzone tzone construieşte din miere un turn mult mai înalt
şi mult mai înclinat decât turnul din pisa
în zona tzone corăbiile pline ochi cu poeme scrise cu miere
pe hârtie de miere sînt fără număr
în tzona tzone de câte ori vine alexandru al macedoniei
cere să i se umple cada cu miere şi face o minunată baie în miere
în zona tzone socrate bea miere cu pumnii sperând să uite pentru totdeauna
gustul otrăvii înghiţite în ultima zi a vieţii sale
în zona tzone soarele numai şi numai răsare cuvântul apune
este tăiat din toate dicţionarele
în zona tzone albinele în loc de aripi au ii albe
şi florile de asemenea în loc de petale au ii albe
în tzona tzone eminescu se plimbă îndelung de mână cu veronica micle
lumea întreagă pare numai şi numai a lor
în tzona tzone mireasa îşi aşază pe podea rochia de mătase atât de repede
încât pare că nu a fost niciodată îmbrăcată cu ea
în zona tzone tzone ciopleşte linguri de lemn şi farfurii de lemn
şi ceşti de lemn şi scaune foarte multe scaune de lemn
în zona tzone când soşeşte ion creangă e sărbătoare fierbem vin roşu
sorbim împreună pe îndelete din pahare de lemn
în zona tzone poemele lui tzone aşezate pe scaune de lemn cioplite de tzone
îşi povestesc vieţile în cele mai mici amănunte
în zona tzone când tzone e trist vine de la viena franz liszt
cu pian cu tot şi ţine un concert de zile mari concertul vieţii sale
în zona tzone tzone zideşte catedrale cu mâinile goale
cu degetele la vedere
poemele sale de bună voie şi nesilite de nimeni
cară pietrele cele mai grele toarnă mortar montează acoperişul de ţiglă
lustruiesc podeaua până devine limpede ca lacrima
fixează pe ea băncile pentru enoriaşi
ne oprim aici mila mi-e sete şi poate şi pe tine te doare deja mâna
razele de soare ce intră prin geam ne întreabă dacă
nu vrem să bem miere cu ele


*

ne plimbăm prin grădină mirosim trandafii înfloriţi pe tulpinile
mai înalte decât noi
ne dăm în leagănul de sub nuci hârjonondu-ne mila rupe câteva pere
din crengile de jos
le spală le aşază într-o farfurie de marmură cu margini aurii încă nu s-au copt
dar sunt de pe-acum foarte mari numai privindu-le ne lasă gura apă
ne aşezăm sub umbrarul acoperit cu papură şi cu trestie
aduse de la dunăre doar de câteva zile
mile e numai ochi şi urechi să-mi audă cuvintele începe să scrie
tzone face să zboare de pe un tărîm pe altul
din viaţă în moarte şi din moarte în viaţă
şi lumina şi întunericul
tzone poate să treacă din azi şi ieri în mîine şi în poimîine
din mâine şi poimâine în ieri şi în azi la braţ cu mila
la orice oră a zilelelor şi a nopţilor
tzone se trage dintr-un neam de cîntăreţi ai cerurilor
ai apelor şi ai pămînturilor de demult
tzone în limba secretă a zonei tzone înseamnă îmbrăţişare a frumuseţii
de oriunde de pe pământ şi din văzduh
tzone e singurul sclav şi singurul împărat al zonei tzone
mila e stăpâna lui şi împărăteasa lui
zona tzone va fi în vecii vecilor locuită doar de poeme scrise de tzone
în timpul tuturor vieţilor şi morţilor lui

*

(am fost pe dealul de sunete…)
am fost pe dealul de sunete şi de aici am urcat pe muntele de sunete
şi eram pregătit să mor cu o bocceluţă cu oasele mele-ntr-o mînă
şi cu o bocceluţă cu poemele mele în mîna cealaltă
şi eram pregătit să mor pe dealul de sunete şi eram pregătit mă las îngropat
în muntele de sunete cu o bocceluţă de cînepă cu oasele mele-ntr-o mînă
şi cu o bocceluţă de mătase cu poemele mele în mîna cealaltă
dar a venit zîna cea bună era veselă şi foarte frumoasă şi avea poftă
de dragoste sau cel puţin de o cafea
ce vrei tu mi-a zis să mori şi să fii îngropat şi mi-a luat din mînă
bocceluţa cu oase şi mi le-a răsturnat înapoi în trup ori vrei să faci
dragoste cu mine aici pe dealul de sunete şi aici aici
pe muntele de sunete
eram pregătit de mor mai mult chiar simţeam deja cum moartea muşcă
din mine cu o poftă incredibilă şi eram extrem de încurcat cu răspunsul
ce trebuia să i-l dau cît se poate de repede
şi zîna cea bună m-a luat cu braţele pe după gît şi m-a strîns tare în braţe
şi mi-a sărutat oscior cu oscior pînă oscioarele mele au devenit toate
de piatră diamantină nemuritoare
ce vrei tu a spus ea iarăşi mieroasă să mori şi să fii îngropat şi mi-a luat
din mînă şi bocceluţa cealaltă cu versuri şi mi le-a răsturnat înapoi
în cap şi în trupul acum întregit şi cu carne şi cu oase
ori vrei să faci dragoste cu mine aici pe dealul de sunete
şi aici aici chiar aici pe muntele de sunete
aş fi putut oare să mor pe dealul de sunete şi să mă las îngropat pe muntele
de sunete fără bocceluţa cu oasele mele în pînză de cînepă îmbrăţişate
fără bocceluţa mea cu versuri în mătase înfăşurate
zîna cea bună ştia răspunsul deja şi deja deja mă strîngea foarte tare
în braţe şi deja îmi dezvelea carnea de pe oase şi-mi săruta dumnezeieşte
de dulce oscior cu oscior şi deja îmi dezvelea de sub pielea capului vers
după vers şi vers cu vers şi toate silabele vă jur că toate absolut
toate silabele lor de mii şi mii de ori mi le săruta
mult şi cu drag ne-am iubit pe dealul de sunete mult şi cu drag sute
peste sute de cafele fierbinţi am sorbit pe muntele de sunete
zîna cea bună în cele din urmă m-a înfiat oasele mele de muritor
cu limba ei nemuritoare şi cu dinţii ei nemuritori de moarte
pentru totdeauna mi le-a curăţat
acum şi să vreau nu mai pot să mor acum şi să pot nu mai am cum să mor
dar ce e moartea şi ce e viaţa dacă nu acest flux viu acest magnetism
care îmi uneşte oasele şi versurile într-o unică bocceluţă
ţesută şi din pînză de cînepă şi din mătase
şi oare zîna cea bună cînd a venit a venit înainte de a muri sau după ce
deja am murit pe dealul de sunete înainte de a fi îngropat sau deja
după ce am fost îngropat în muntele de sunete după ce pe oasele
şi pe versurile mele fuseseră din belşug răsturnate brazdele
de pămînt rădăcinile şi frunzele fără de sfîrşit ale muntelui de sunete
am fost pe dealul de sunete şi de aici am urcat pe muntele de sunete
şi eram pregătit să mor cu o bocceluţă cu oasele mele-ntr-o mînă
şi cu o bocceluşă cu poemele mele în mîna cealaltă

*

IATĂ IATĂ CE FRUMOS STRĂLUCEŞTE CUŢITUL
DE VÎNĂTOARE DE TAURI
sîngele ca o cămaşă fără nasturi
ca o pînză de in necusută o pînză imensă în care
dumnezeu stă înfăşurat cînd nu umblă
cînd nu vede cînd nu vorbeşte
sîngele apă bună de băut pentru versurile
care nu mor niciodată
culcuş pentru literele care dorm în răni
ca păsările de munte în văzduh
ca bursucii dolofani în miez de pădure
m-am tăiat soră viaţă cu un cuţit de vînătoare
de tauri perfect în două
jumătate de coloană vertebrală la stînga
jumătate de coloană vertebrală la dreapta
jumătate de cap într-o parte jumătatea a doua în alta
şi durerea e-mpărţită între mine şi mine
jumătate jumătate
şi moartea din mine tot aşa
jumătate este prăvălită la stînga
jumătate este prăvălită la dreapta se află
de aceea într-o derută cumplită
nu ştie în ce parte să plece cu toată forţa
astfel încît să nu mai rămînă nimic înapoi
astfel încît dispariţia să fie totală
astfel încît viaţa să nu mai aibă
nici un milimetru de sprijin
căci viaţa nu mai e viaţă doar atunci
cînd nu mai are nici o fărîmă nici un grăunte
nici o celulă de moarte în ea
sîngele îmi curge din gîtul tăiat în două
fluviul unic are acum două albii distincte
peştii roşii s-au împărţit în două
se cheamă unii pe alţii din două mătci paralele
peştii părinţi s-au despărţit de peştii copii
peştii bărbaţi s-au despărţit de peştii femei
iubiţii peşti s-au rătăcit de iubitele peşti
şi este în aer un zumzet fără sfîrşit
ţipetele sînt ascunse însă cu demnitate
între solzii trişti şi disperaţi
şi ficatul este în două tăiat
şi fierea cea amară şi-a împărţit amărăciunea
leşioasă în două cu un zid de aer
cu un zid înalt prin care se vede cît de bine
cît de îndemînatic a fost tăietura făcută
o jumătate de limbă atîrnă într-o jumătate a gurii
o altă jumătate atîrnă în cealaltă jumătate a gurii
şi fiecare jumătate a limbii şi fiecare jumătate a gurii
vede străvede în alt fel orizontul şi viaţa şi moartea
şi întregul şi partea
şi poemul gîndit şi nescris cu o secundă înainte
de măcelul meticulos zadarnic încearcă
să le păstreze laolaltă
zadarnic încearcă să oprească de la înstrăinare
cuvintele silabele tăiate fără fisură în două
altfel cu totul altfel se organizează
jumătatea de poem în jumătatea de gură
în jumătatea de limbă despărţită de matcă
dar care e matca şi care e partea înstrăinată
care este poemul prim şi care este poemul secund
şi jumătatea din stînga a capului meu
spune la revedere jumătăţii din dreapta
a capului meu
fiecare dintre ele ştie că va avea altă biografie alt destin
că va dormi pe o altă pernă
într-o altă cămaşă de iluzii şi sînge
întunericul are două guri are două ţeste
sexul are două patrii două capitale
în care să se prăvălească precum cozile de balene
în oceanul fosforescent
ora are minutul dublu şi ea este dublă
şi timpul este plin de secunde secţionate
în două ca fructele ori bivolii în putrefacţie
de viermii vii şi voraci
de altminteri este imposibil de ştiut
dacă pasul este înainte sau înapoi
dacă înaintarea este în trecut sau în viitor
sigur este că stagnarea nu va fi niciodată posibilă
că viaţa va muşca din moarte fără oprire
că moartea va muşca din viaţă mereu cu o înzecită forţă
doamne ce curios ce curios lucru
că nu o poate învinge deplin şi definitiv
iată iată ce frumos străluceşte cuţitul
de vînătoare de tauri pe filele acestea de hîrtie
încă albe încă pure încă nevinovate

*

[PERFECŢIUNEA SE MIROASE CA ORICE PLANTĂ DE SOI …]
perfecţiunea se miroase ca orice plantă de soi
ca orice copac verde înflorit şi zburător
pe ceafa vieţii şi pe ceafa morţii
perfecţiunea bea cafea cu lapte împreună cu mihai eminescu
pe plaja uriaşă de nămol de la tekirghiol
perfecţiunea nu se îmbracă niciodată în staniol ci doar
în marmură de carara chiar şi de ruşchiţa
perfecţiunea nu se înmulţeşte prin spori prin soare sau vînt
perfecţiunea se înmulţeşte e absolut sigur
numai şi numai prin perfecţiune
perfecţiunea joacă la zarzuri cu umbra sa şi cu aura sa
şi cu pămîntul ei pururi splendid mirositor
perfecţiunea înghite toţi vulturii de la orizont
şi se laudă cu aripile lor deschise larg în burta ei
perfecţiunea pluteşte pe capodopere ca schiorii pe schiuri
ca patinatoarele zvelte pe patine
perfecţiunea înghite capodoperele ca pe zapezi văzduhul munţilor
şi se laudă cu versurile lor răsunînd memorabil în maţele ei
perfecţiunea se miroase ca orice plantă de soi
ca orice copac verde înflorit şi zburător

*

plec şi vin în pămînt vin şi plec din pămînt
plec şi vin în aer vin şi plec din aer
plec şi vin vin şi plec în mîini cu o carte de versuri
mereu deschisă la poemul cel mai frumos
eu sînt cartea de versuri şi tot eu sunt şi poemul cel mai frumos
şi mă bucur şi chiar plâng de bucurie că este aşa
ştiu sub unghii nu voi avea niciodată decît pămînt de versuri
şi moartea mea va fi de asemenea o carte de pămînt de versuri
doldora de capodopere negre
versurile vieţii şi capodoperele vieţii se luptă pe viaţă şi pe moarte
de la începul tuturor începuturilor şi până la sfârşitul tuturor sfârşiturilor
cu versurile morţii şi cu capodoperele morţii
cîteodată învinge viaţa cîteodată învinge moartea
cîteodată pierde marea şi indestructibila viaţă
cîteodată pierde marea şi indestructibila moarte
cîteodată pierde şi piatra şi pierde şi aerul
câteodata pierde şi apa şi pierde şi pământul
şi pierde şi gheaţa laolaltă cu frigul
o mamă dulce mamă dă-mi tu mie viaţă şi poezie
viaţă şi viaţă moarte şi poezie
moarte şi moarte poezie şi poezie
o tată aspru tată dă-mi tu mie poezie şi poezie
poezie şi poezie poezie şi poezie

Nicolae Tzone


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment