mar. sept. 22nd, 2020

NOTĂ: Deși prezente masiv pe teritoriul României, cu scopul de a interveni pentru schimbarea lui Ceaușescu sau pentru controlul preluării puterii de către factori politici interni agreați de Moscova, efectivele masive ale structurilor speciale sovietice au fost puse în situația de a nu mai acționa, tocmai ca urmare a eroismului și determinării cu care românii s-au ridicat în proporție covârșitoare, zguduind iremediabil fundamentele regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Acțiunile de culise și diversiunea ulterioară căderii acestuia nu pot impieta cu nimic măreția și puritatea acțiunii revoluționare începute de tineretul românesc la Timișoara și continuate în celelalte orașe și în Capitală.

Părea o sâmbătă obișnuită și nimic nu prevestea ceea ce avea să se întâmple în orașul de pe malurile Begăi. Doar că, în acea zi de sâmbătă 16 decembrie 1989, timișorenii aveau să vădească atâta curaj, determinare și spirit de sacrificiu, declanșând evenimentele revoluționare care vor trebui să rămână în istoria acelui an, drept cele mai eroice și înălțătoare, în cadrul schimbărilor din întreaga Europă de Est.

Foto: Constantin DUMA

Încă din ziua anterioară, pe 15 decembrie, zeci de enoriași maghiari se adunaseră în sprijinul pastorului László Tőkés, aflat în conflict cu autoritățile, care primise o sentință definitive de evacuare din casa parohială. La acel moment nu se putea vorbi de o manifestație anti-Ceaușescu  și cu atât mai puțin anticomunistă, ci doar de o manifestare de splidaritate cu pastoral Tőkés. Este eronată deci teoria conform căreia Revoluția ar fi început odată cu mica mișcare de susținere a pastorului reformat.

Revolta pentru susținerea pastorului maghiar a continuat și în ziua de 16, un număr mai consistent de enoriași aduîndu-se doar după-amiază. Reformaților maghiari le-au venit în sprijin și timișoreni baptiști, dar s-au adunat și numeroși ortodocși, numărul participanților devenind de ordinul sutelor. Printre ei erau și mulți curioși, dar și un însemnat număr de securiști și milițieni în civil, care supravegheau zona. Speriat de numărul mare se susținători adunați, Tokes a ieșit la fereastră și le-a vorbit oamenilor, îndemnându-I chiar să plece acasă.

  • Ora 14 – În condițiile existenței unei stări de spirit tensionate, ca urmare a acumulării unor nemulțumiri acute, dar și sub influența evenimentelor recent petrecute în celealelte țări comuniste, adunarea în număr mare în același loc, a atâtor oameni determină mutarea preocupării protestatare de la problema pastorului Tokes la problemele crizei regimului comunist. Este momentul în care adunarea se susținere pentru Tokes se transformă în protest cu revendicări sociale și politice. Practic, acum începe Revoluția. Registrul Serviciului de Filaj din cadrul Securității Timiș notează că la ora 14 începe să se scandeze „Jos Ceauşescu!” şi „Libertate!”. Oamenii vor începe să umple Piața Maria, iar
  • Ora 19:00 – Poetul Ion Monoran oprește un tramvai, strigând ”Jos Ceauşescu!” În scurt timp circulația este blocată, numărul manifestanților începând să crească considerabil.  Manifestanții opresc tramvaiele, blocând circulația, numprul protestatarilor crescând astfel la peste 2.000. Aceștia ocupă Piața Maria. Autorităţile intervin în forţă. Un pluton de intervenţie şi autospecialele de pompieri ale M.I. intră în acţiune.
  • București, ora 20 – Înștiințat de evenimente, Ceauşescu cere telefonic primului secretar al Comitetului Judeţean de Partid Timiș, Radu Bălan, să rezolve situaţia într-o oră.   
  • Coloane de demonstranţi pornesc către principalele cartiere ale Timișoare, iar o parte către Comitetul Judeţean PCR, unde prezintă revendicări de ordin economic şi politic. Conducerea politică a judeţului refuză orice dialog cu manifestanţii şi ordonă măsuri brutale de împrăştiere a acestora cu bastoane, jeturi de apă şi câini.   
  • Primul secretar Radu Bălan şi secretarul CC Ilie Matei, aflat la Timişoara, pun în aplicare planul de intervenţie întocmit potrivit Ordinului 002600 al Ministerului de Interne. Grupa de comandă a Miliţiei Timiş – constituită din colonel Ioan Popescu, şeful Miliţiei, Ion Deheleanu şi şeful Securităţii, Traian Sima, ordonă împrăştierea violentă a demonstranţilor. Aceştia sunt atacați de plutoane de intervenţie ale Miliţiei şi subunităţi ale Trupelor de Securitate şi pompieri. Sunt rănite și arestate zeci de persoane, fiind incarcerate fără forme legale în arestul Miliției și la penitenciarul „Popa Şapcă”.   
  • Prim-secretarul PCR Bălan solicită Inspectoratului de Miliţie să trimită noi forţe. Este trimis un pluton din subunitatea antiteroristă (USLA) echipat cu scuturi, bastoane şi căşti, care vor folosi fiole lacrimogene. Protestatarii sunt împrăștiați, ordinea fiind restabilită.  
  • ora 20.45 – Prim-secretarul Ilie Matei cere locotenent-colonelului Constantin Zeca, înlocuitorul comandantului Marii Unităţi Mecanizate din Timişoara, să scoată trupe şi tehnică de luptă pentru a veni în ajutorul Miliţiei. Comandanţii celor două divizii MapN trimit în oraș peste 200 de militari înarmați, dar fără muniție.
  • Demonstranţii se regrupează în Piaţa Maria, unde vor sta până în jurul orelor 23, când vor pleca spre Catedrală. Ei vor merge apoi în Complexul Studenţesc, în speranţa mobilizării studenților, însă aceștia au nu au reacționat. În aceste condiții, manifestanții se îndreaptă către cartierele de blocuri din Circumvalaţiunii, Calea Aradului şi Calea Lipovei, pentru a-i chema pe oameni să iasă în stradă.   
  • Ora 22.10 – La Intreprinderea „Banatul” 150 de manifestanți cântă „Deşteaptă-te române” și încearcă să pătrundă în întreprindere, dar nu li se permite accesul.  
  • Ora 22.25 – Matei Ilie, prim secretar, îi comunică inspectorului şef, colonelul Popescu Ioan, că situaţia în „Maria” nu este stăpânită corespunzător.   
  • Ora 0.15 – Col.Popescu Ioan raportează ministrului de Interne Postelnicu faptul că 1000 de persoane de la „Maria” şi 700 de pe Calea Buziaşului, strigând ”Libertate!”, ”Jos Ceauşescu!” şi ”Jos comunismul!”, se îndreaptă spre Comitetul Judeţean de Partid. Se ordonă împrăştierea lor.
  • Ajunși în faţa clădirii, manifestanții sunt întâmpinaţi de un cordon de miliţieni cu bastoane. Se repetă scenariul din urmă cu 2 ani, de la Brașov, demonstranții revărsându-șu furia și frustrările accumulate prin atacarea sediului Partidului, spărgând geamurile, încercând smulgerea însemnelor comuniste, devastând mai multe încăperi din care au aruncat tablourile lui Ceauşescu şi cărţile cu coperţi roşii.
  • Radu Bălan ordonă „să se intervină cu toate forţele pentru a-i dispersa pe manifestanţi şi apoi să fie arestaţi cei ce vor fi găsiţi umblând prin oraş.” Până spre dimineaţa sunt arestaţi peste 200 de demonstranţi.  
  • Ora 1.50 – Sima Traian comunică telefonic șefului Securității, generalul Iulian Vlad, situaţia din zonă. Se solicită comadantului batalionului de Securitate să reţină cât mai multe persoane.   

Și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi…


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Florin Dobrescu

By Florin Dobrescu

Vicepreşedinte la Asociația "Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei", SECRETAR la Fundația "Ion Gavrila Ogoranu"

Lasă un răspuns