sâm. sept. 19th, 2020

Alexandra Toader a fost numită de premierul Orban în locul lui Radu Preda, în funcția de președinte al IICCMER. Noul președinte este una dintre cele trei persoane care s-a solidarizat cu Demetriade și Hodor, cei care au spus că victimele experimentului Pitești „nu sunt chiar victime”. „Am fost numită de prim-ministrul Ludovic Orban în funcția de președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Este o poziție care mă onorează în mod special, motiv pentru care îi mulțumesc premierului pentru nominalizare. La mai bine de treizeci de ani de la Revoluție, Institutul trebuie să revină la principalul său obiectiv – demascarea atrocităților săvârșite în vremea comunismului – printr-o strategie cât mai clară în acest sens, pe care o voi imprima încă de la începutul mandatului. Responsabilii trebuie deferiți justiției, iar memoria victimelor dictaturii comuniste necesită a fi recuperată și prezervată”, a scris Alexandra Toader, vineri, pe Facebook.

Născută în 1986, Alexandra Toader a fost numită în locul profesorului universitar și teologului Radu Preda, demis săptămâna trecută, de către premier.Din martie 2018, Toader a fost numită membră în colegiul CNSAS, unde a fost nominalizată chiar de președintele Iohannis. De altfel, ea apare chiar în dreapta Președintelui în poza de grup care a urmat decorării CNSAS la Cotroceni.

Toader a fost printre cei trei angajați ai CNSAS care s-au desolidarizat de poziția critică a conducerii instituției față de afirmațiile istoricilor Mădălin Hodor și Mihail Demetriade despre victimele „Experimentului Pitești”. Demetriade a sugerat într-un interviu acordat RFI că responsabili pentru acele crime ar fi tot victimele, iar Hodor a insultat public victimele experimentului, atribuindu-le epitetul „căcați”.Conducerea CNSAS a condamnat aceste afirmații, cu excepția Alexandrei Toader, a Germinei Nagâț și a Adrian Cioflincă – un istoric provenit din cercurile Institutului Elie Wiesel și implantat de acesta în cadrul CNSAS.

Fostul președinte al IICCMER, Radu Preda, a condamnat acele afirmații, împreună cu o mare parte din societatea civilă românească, atrăgându-și astfel antipatia profundă a cercurilor holocaustologilor de la Elie Wiesel. Trebuie menționat că, încă din anul 2015, din zona cercurilor Muzeului Holocaustului de la Washington, dar și din zona ambasadelor SUA și Israelului la București, au fost exercitate presiuni enorme asupra premierului de atunci, Victor Ponta, dar și a succesorilor acestuia în funcție, pentru destituirea lui Radu Preda. Deși cunoscut pentru poziția sa antilegionară, Radu Preda a fost unul dintre cei care au criticat vehement politica memoricidului dusă în ultimii ani în România, combătând legea 217/2015 (antilegionară) și imixtiunile abuzive și agresive ale Institutului Wiesel în administrația publică locală sau în viața culturală.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România a fost înființat în anul 2006 la inițiativa istoricului Marius Oprea, acesta conducând exemplar această instituție, împreună cu Lucia Hossu Longin, până în anul 2010, când Traian Băsescu a impus destituirea acestora și numirea ca președinte a lui Vladimir Tismăneanu. Fiu al unor activiști comuniști veniți în 1944 cu tancurile sovietice (Leon Tismenițki și Hermina Marcusohn), Tismăneanu – el însusi un activist comunist în tinerețe și ulterior promotor al marxismului cultural de tip occidental – a anulat atribuțiile IICCR de investigare a crimelor comunismului, axându-l cu precădere pe fada cercetare a vieții în comunism. Lui Tismăneanu i-a succedat la conducerea IICCR, devenit IICCMER, liberalul Andrei Muraru (actualul consilier prezidențial), istoric apropiat al cercurilor Institutului Wiesel și beneficiar al unei burse Tisporah Wiesel la Muzeul Holocaustului de la Washington. Deși acesta a impus reluarea activităților de investigații speciale, odată cu readucerea lui Marius Oprea în cadrul personalului Institutului, a angajat IICCMER într-o politică extrem de ostilă îndreptată împotriva memoriei unor figuri de marcă ale rezistenței anticomuniste, așa cum este Ion Gavrilă Ogoranu, asociindu-se în această campanie cu Institutul Wiesel, fapt pentru care a intrat într-un conflict deschis cu supraviețuitorii Rezistenței și cu urmașii acestora, atrăgându-și obrobiul lumii anticomuniste și intrând în conflict cu o mare parte a cadrelor Institutului. În 2014, la conducerea IICCMER a fost numit teologul Radu Preda.

După cum se vede, miza Memoriei anticomuniste este una foarte mare, pozițiile cheie în cadrul instituțiilor de resort fiind vizate de cercurile politice care doresc ștergerea memoriei și falsificarea adevărului istoric, în scopuri evident politice și ideologice.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Florin Dobrescu

By Florin Dobrescu

Vicepreşedinte la Asociația "Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei", SECRETAR la Fundația "Ion Gavrila Ogoranu"

Lasă un răspuns