vin. sept. 18th, 2020

Suntem datori să-i omagiem și pe „sanitarii teologi” – denumire care le aparține și care a fost dată „seminariștilor și studenților teologi” olteni și nu numai – care în primele zile ale mobilizării generale s-au „prezentat voluntar, la 20 august 1916, la Compania I Sanitară a Corpului I de Armată din Craiova” pentru a fi trimiși benevol pe front.
Este vorba despre zece studenți la teologie, dar și câțiva seminariști – și așa cum se va vedea majoritatea dintre ei erau din județul Gorj. Trebuie știut că „seminariștii și studenții teologi nu satisfăceau serviciul militar până la vârsta de douăzeci și șapte de ani (…), iar la declanșarea războiului toți se găseau la vatră”.

Ei nu au stat mult pe gânduri și au mers la război, cei drept în spatele frontului în spitalele de răniți. Așa îi regăsim la Spitalul de Cruce Roșie No. 24 din Craiova unde au ajutat personalul medical la „pansarea răniților, la administrarea tratamentelor”. A urmat apoi Spitalul Militar de la Galați pentru ca pe la jumătatea lunii decembrie a anului 1916 să pornească spre Iași, dar din cauza troienelor de zăpadă au trebuit ca împreună cu cei 200 de răniți din trenul sanitar să înnopteze în gara Cucuteni. Fiind în seara Ajunului de Crăciun tinerii noștri teologi și seminariști pentru a ridica moralul celor din vagoane nu au ezitat și: „(…) au pornit cu colindul (…) la întregul tren, la ferestrele fiecărui vagon (…) au vorbit răniților (…) le-au cântat cu vioara. Fețele palide ale răniților s-au înseninat (…). Văzui pe tata și pe mama a adăugat din colțul vagonului un altul”.

Mai târziu, plecând din gara Cucuteni au ajuns la Botoșani, în data de 1 ianuarie 1917. Aici și-au reluat activitatea cotidiană sub denumirea de Spitalul Militar al Corpului I Armată de Chirurgie și Mecano-Terapie. Constatându-se că existau numeroși răniți care nu știau carte, șeful Spitalului colonel dr. C. Gruescu din Turnu Severin a fost de acord să se organizeze o sală de clasă cu bănci și tablă. Rolul de învățător i-a revenit gorjeanului nostru Gheorghe Curelea „student la teologie în anul IV care timp de un semestru (…) a învățat să scrie și să citească 80 de discipoli”.

Datorită ofensivei inamice spitalul a trebuit să se mute la Târgul Frumos unde a devenit funcțional începând cu data de 1 august 1917. Aici bravii noștri „studenți teologi și seminariști sanitari au dat, pentru răniți, două serbări”.

P.S. – pentru posteritate redăm numele celor zece studenți teologi: Titu Trandafirescu (Mehedinți), Emanuel Frumușeanu (Gorj), Elefterie Marinescu (Romanați), Gheorghe Curelea (Gorj), Toma Măruță (Gorj), Nicolae Beuran (Gorj), Alexandru Ciobănescu (Gorj), Marin Ionescu (Olt). Asemănător, numele celor patru seminariști erau: Ion Zamfirescu (Teleorman), Gheorghe Brănescu (Dolj), Vasile Runcanu și Ciontescu, ambii gorjeni.

Gabriel Sarcină


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Gabriel Sarcina

By Gabriel Sarcina

Profesor, istoric.

Lasă un răspuns