Share
Ditrăul și ”Nem, nem, soha”.

Ditrăul și ”Nem, nem, soha”.

Am tot vorbit despre cei doi brutari din Sri Lanka. Foarte probabil, același lucru s-ar fi întâmplat și cu doi români din Bacău spre exemplu, dacă s-ar fi angajat la brutăria din Ditrău.
Haideți să ne uităm puțin și în ochii acestui om care trage Clopotul din curtea unei biserici ortodoxe. Este unul dintre ultimii români din Vârghiș, jud. Covasna, acolo unde odată erau sute de români. Acum mai sunt în Vârghiș 4 oameni care mai vorbesc românește.
Să ne aducem aminte de sutele de profesori de la școlile românești care au fost alungați după 1989 din Covasna, Harghita și Mures în urma segregări învățământului pe criterii etnice, proces început de Mihai Șora în 1990 pe vremea când era ministrul învățământului în guvernul bolșevic Petre Roman.

Să ne aducem aminte de ”Nem, nem, soha” (Nu, nu, niciodată), sloganul revizionist care nu recunoaște că Ardealul este PĂMÂNT ROMÂNESC. La acest slogan se rezumă politica maghiară, de aici vine intoleranța, din această enclavizare etnică, mai ales la nivel mental, ruptă de realitatea că teritoriile în care trăiesc și etnici maghiari, aparțin României. Din acest slogan s-a născut și conceptul fals de ”ținut secuiesc”, zonă imaginară în care ar trebui să trăiască și stăpânească doar cei de etnie maghiară. Sunt locuri întregi în care nu se mai vorbește deloc limba română, oamenii de acolo având în subconștientul lor impresia că trăiesc în Ungaria, canalele mass- media și cele politice, transmitându-le exclusiv mesaje care nu au nicio legatură cu România, cu Statul Român.

Ca turiști puteți trece pe la ei, vi se întinde politicos un kurtos-kolac sau un gulaș, dar ia încercați să vă stabiliți sau să cumpărați o bucată de pământ pe la Cristuru Secuiesc de exemplu, atunci se schimbă radical situația, căci Nem, nem soha este de o actualitate cruntă.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Leave a Comment