vin. oct. 2nd, 2020

de Preot Sorin Croitoru

Și dacă-n loc de rugăciune
Eu lacrimi multe voi vărsa,
Și dacă vorbe nu voi spune,
Ci doar voi plânge-n fața Ta?..

Iisuse-al meu, atâta fiere
În inimă am adunat,
Încât de multa ei durere
Îmi suferă neîncetat..

O fi aceasta pocăința
La care Tu ne îndemnai?..
Îmi va ajunge doar căința
Ca eu să pot intra în Rai?..

Căci strig, Iisuse, ca tâlharul:
Primește-mă-n lumina Ta!
Lucrează-n mine, oare, Harul,
De pot să strig și eu așa?..

Și plâng, Hristoase, ca Maria
Ce trupul nu Ți-l mai găsea..
Simți-voi, oare, bucuria
Pe care a simțit-o ea?..

Atâtea lacrimi țin în mine,
Că simt că o să explodez!
Nu vreau decât, privind la Tine,
Iisuse-al meu, să lăcrimez..

Și poate n-oi avea cuvinte,
Nici multe rugăciuni să-Ți spun..
Nu vreau decât, plângând cuminte,
Să Te privesc, Iisuse bun..

Și cred că dacă-amărăciunea
Din ceruri Tu mi-o vei vedea,
Mi-o vei primi, căci rugăciunea
E-acolo, în mâhnirea mea..


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Sorin Croitoru

By Sorin Croitoru

Preot ortodox, Mantova - Italia

Lasă un răspuns