mar. sept. 29th, 2020

de Preot Sorin Croitoru

Îți trebuie curaj de vrei să fii creștin,
Căci Însuși Domnul nostru zicea că-i drum de chin.
Tot El spunea că-n Rai nu-i loc pentru fricoși,
Ci „locul cel de veci” e-un loc de curajoși!

Curajul de a zice: „Iisuse, am greșit!”,
Curajul de a plânge în colțul tău smerit,
Curajul de a face, curajul de a cere,
Curajul de-a răbda în foame și-n durere.

Curajul de-a avea mărețe idealuri,
Curajul de-a pluti pe ale vieții valuri,
Curajul de a merge și singur înainte,
Curajul de-a nu crede în tot ce-ți vine-n minte,

Curajul de-a ierta, chiar dacă „n-ai pe cine”,
Curajul de a face din când în când și bine,
Curajul de a spune: „Nu merit nici ce am!”,
Curajul de a-i pune acestui trup un ham,

Curajul de-a-nfrâna pornirile trupești,
Curajul de-a respinge iubirile prostești,
Curajul de a-ți spune cu hotărâre: „Nu!”,
De-a accepta că lumii nu-i ești buricul tu!

Este posibil ca imaginea să conţină: 3 persoane, oameni în picioare

Curajul de-a-mpărți din codrul tău de pâine,
Știind că Tatăl nostru te va hrăni și mâine,
Curajul de a spune când altul nu mai poate,
Căci îl zdrobește crucea: „Tu nu ești singur, frate!”,

(Ce bucurie, frate, când vei putea să duci
De vei avea curajul, deodată.. două cruci!),
Curajul de a râde, curajul de a plânge,
Curajul de-a-L iubi pe Domnul pân’ la sânge,

Curajul ca-n pustiul de ură și-mpietrire
Tu să rămâi o oază de pace și iubire,
Curajul ca în marea de neagră neștiință,
Ca farul cel din noapte să răspândești credință!

Curajul de-a iubi când mulți nu mai iubesc,
Curajul de-a fi înger când mulți se îndrăcesc,
Curajul de-a fi tare, când mulți de frică pier,
Curajul de-a privi în liniște spre cer,

De-a fi al lui Hristos când nimeni nu mai crede,
Curajul de-a vedea când nimeni nu mai vede,
De-a fi curat în viață când lumea e murdară,
De-a face Rai în tine, chiar dacă-i iad afară..

Curajul de-a-nțelege Divina Rațiune
În binele din lume, în lucrurile bune,
În Universul mare, cu legile-i nescrise,
În pâinea ce hrănește atâtea guri deschise..

Această viață scurtă ni-i dată ca să fie
O luptă curajoasă în drum spre veșnicie.
La Dumnezeu în ceruri cununile-s gătite,
De Însuși Creatorul au fost împodobite!

Cel ce a zis: „Să fie!” și toate s-au făcut,
Iar pe Adam și Eva i-a plăsmuit din lut,
Acela ne așteaptă cu bunătăți cerești
În Raiul desfătării, cu cetele-ngerești!
amin


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Sorin Croitoru

By Sorin Croitoru

Preot ortodox, Mantova - Italia

Lasă un răspuns