Share
Numărul de angajați al SRI este cel mai mare raportat la populația României

Numărul de angajați al SRI este cel mai mare raportat la populația României

Prin comparație cu serviciile secrete din cele mai puternice 10 state membre din NATO, numărul de angajați al SRI este cel mai mare raportat la populația României. Asta arată o analiză comparativă, realizată de România Curată, care relevă faptul că Serviciul Român de Informații beneficiază de cel mai mare buget ca pondere din bugetul național.

Cele 10 țări incluse în analiza realizată de România Curată au o populație de 800 de milioane de locuitori și un total de aproape 56.000 de agenți secreți în cadrul serviciilor. România se evidențiază prin numărul absolut de angajați din servicii. Personalul de 12.000 de agenți secreți e depășit doar de cel al FBI. Populația României reprezintă 2,5 la sută din cea a grupului de țări, însă numărul de angajați al SRI reprezintă 15 la sută din totalul agenților celor 10 țări. Numărul de angajați al SRI, raportat la populație. Potrivit analizei, există 60 de angajați în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Ultima în clasament este Polonia cu 13 angajați. Media este de 7, în timp ce ultimul clasat este Italia, cu 2,7. Cu 2,3 miliarde de lei, bugetul Serviciului Român de Informații are cea mai mare pondere în cheltuielile publice – jumătate de procent. Asta înseamnă că SRI primește de cinci ori mai mulți bani decât media celor 10 state, adică o zecime de procent.

Potrivit sursei citate, FBI se descurcă cu doar o şeptime de procent din cheltuielile publice totale ale SUA. În termeni absoluţi, SRI reuşeşte să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franţa, Italia sau Polonia. Cu toate acestea, bugetul raportat oficial de serviciul francez DGRI, de doar 41 de milioane de euro, pare subevaluat în raport cu necesarul. SRI este singurul serviciu care ţine numărul de angajaţi la secret. Turcia, Polonia şi Italia furnizează cifre aproximative, în timp ce în restul țărilor numărul agenților secreți este public.

În schimb, bugetul SRI este public, spre deosebire de serviciile secrete din state precum Marea Britanie și Italia. Acolo, cifrele furnizate sunt globale pentru toate serviciile de informații. De pildă, în Franța, cifra de 41 de milioane de euro, prezentată oficial, este mult subevaluată față de realitate. SRI este singurul serviciu militarizat, cu excepţia Turciei, care a început demilitarizarea în urmă cu 20 de ani şi mai are în prezent mai puțin de cinci la sută din personal cu grade. Totodată, SRI este aparent singurul serviciu secret unde întreaga activitate este considerată „informaţie clasificată” din oficiu, nu doar de la caz la caz”, notează sursa citată.

Europarlamentarul Eduard Hellvig, vicepreşedinte PNL, nominalizat de Klaus Iohannis pentru şefia SRI, a fost deputat şi ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al lui Klaus Werner Iohannis încă dinaintea campaniei electorale din 2014. Eduard Hellvig are 40 de ani şi a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzaţiilor de incompatibilitate formulate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). În decembrie 2014, Hellvig a câştigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a respins raportul inspectorilor de integritate.
La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obţinut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.
A fost secretar general al PNL din 2011 şi până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidenţiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiaţi lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât şi de Iohannis, atunci când aceştia au fost preşedinţi ai PNL.
În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC şi secretar al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, iar între anii 2006 şi 2007 a fost europarlamentar. În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC şi secretar al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, iar între anii 2006 şi 2007 a fost europarlamentar.
Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC şi s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câştigat alegerile.
După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în Bucureşti, unde a devenit un apropiat al preşedintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potenţial guvern liberal.
Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Preşedinţia României Mugur Isărescu şi în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.
El a fost şi broker la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1997-1998 şi coordonator de programe la Fundaţia Soros, în 1995.

Eduard Hellving a absolvit specializarea Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securităţii şi apărării la Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea „Carol I”, Bucureşti şi la Centrul European de Studii de Securitate „George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Ştiinţe Politice al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.
Potrivit declaraţiei de avere, Hellvig deţine cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafeţe de 401, respectiv 665 de metri pătraţi.
El menţionează în ultima declaraţie de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) şi în Bihor, în suprafaţă de 143, respectiv 210 metri pătraţi.
Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei şi 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menţionat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.
El menţionează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum şi către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.
Eduard Hellvig mai trece în declaraţia de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro. Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obţinuţi ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi 31.031 euro, obţinuţi ca eurodeputat. Totodată, soţia sa a obţinut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook


Leave a Comment