joi. oct. 1st, 2020
ANCOM-ul știe să închidă doar site-urile românilor? Pe cele care fac propagandă horthystă oare nu le văd cei de la ANCOM?

ANCOM-ul știe să închidă doar site-urile românilor? Pe cele care fac propagandă horthystă oare nu le văd cei de la ANCOM? Legea 217/2015 este valabilă doar pentru etnicii români pe teritoriul României? Cărțile unui horthyst vinovat de atrocitățile comise de Levenți în Ardeal, vândute pe domenii .RO

Dintr-o notă informativă de la 30 iulie 1943 a Agenturii Ardeal – Sibiu cu nr. 1885 reiese că dr. Dezsery Endre, „conducătorul centrului de informații Levente, a scris o carte: Aveți încredere în tineret„.

Simbolul organizației premilitare Levente ( a Levenților)

Organizaţia pentru pregătirea premilitară a tineretului maghiar, „Levente“ (n.r. Levenţi), reprezenta practic un stadiu de îndoctrinare și de învățare a numeroase tehnici și tactici de a ucide oameni. Însă dincolo de pregătirea militară a tinerilor maghiari prima îndoctrinarea de tip șovin, insuflarea unei uri atavice la adresa nemaghiarilor.

Ei bine, acest Dezsery Endre (n.r. întâlnit în documentele horthyștilor și sub alte denumiri DEZSÉRY ANDRÁS, Vitéz Dezséry) era într-adevăr conducătorul centrului de informații Levente.Aceste cărți sau manuale dedicate Levenților nu erau altceva decât instigare pură la crimă și la genocid. Textele erau de o ferocitate rar întâlnită chiar și la unele dintre cele mai sălbatice popoare. Potrivit unor indicații dictate Levenților, nu trebuia cruțat nici măcar pruncul din pântecele mamelor de valahi…

Levenții din comitatul Baranya participând la primul festival național sportiv

În pregătirea Levenților se punea accent atât pe pregătirea fizică, cât și pe o pregătire ideologică, o perioadă în care tinerii erau îndoctrinați cu propagandă de stat, învățați o istorie care nu avea legătură cu realitatea, inoculându-se ideea că ungurilor li se cuvine un drept divin, motivat la nivel mistic și religios, de a domina toate popoarele din jurul lor.Deși foarte tineri și fără experiență, Levenții stau la originea multor atrocități petrecute în Ardealul de Nord, ei ocupându-se nu doar de propaganda antiromânească, de lipit afișe de propagandă, de împărțit fluturași / manifeste sau broșuri cu instigări la crimă și la genocid împotriva populației românești, ci efectiv au participat și la ostilitățile îndreptate împotriva etnicilor români din Transilvania și a altor nemaghiari întâlniți în cale.

Revenind la dr. Dezsery Endre (DEZSÉRY ANDRÁS) / Vitéz Dezséry, acesta s- născut la Budapesta la 27 August 1920 și a murit tot la Budapesta la 30 Mai 1998, după o lungă perioadă de autoexil. Dacă în anul 1943 era conducătorul centrului de informații Levente, după război a fugit în Germania, apoi în Italia, de unde a emigrat la scurt timp în Australia în anul 1949.Simțindu-se cu musca pe căciulă, Dezsery Endre a fugit după război, mai întâi în Germania, odată cu forțele naziste, apoi după ce încetul cu încetul se apropiau sovieticii și vesticii de Germania, a zbughit-o în Italia, de unde s-a îmbarcat pe un vas pe lista celor care au emigrat din portul Napoli din Italia, către Australia, erijându-se în „refugiat” din România.

Dezsery Endre pe lista celor care au emigrat din portul Napoli din Italia, către Australia

În Australia a înființat o editură și a lucrat pentru presa locală. În anul 1998 i-a fost publicat un volum de memorii la Budapesta: Szabadítsatok meg az emlékeimtől! (Scapă de amintirile mele!), carte de memorii publicată la Budapesta.Nu mică ne-a fost surpriza când am descoperit că unele dintre cărțile acestui horthyst vinovat de atrocitățile comise de Levenți în Ardeal, sunt vândute chiar și pe domenii .RO. Spre exemplu, pe site-ul bookline.ro era la vânzare în luna mai 2020 una din cărțile sale în care-și povestește peripețiile de prin Australia. Deși domeniul este unul .RO, firma care îl deține este din Ungaria, cu sediul la Budapesta.

Înainte de a muri, în descrierea cărții sale de memorii Szabadítsatok meg az emlékeimtől! (Scapă de amintirile mele!), carte de memorii publicată la Budapesta în 1998, Dezsery Endre (DEZSÉRY ANDRÁS) scrie următoarele:

„Am scris și am publicat cărți în maghiară în Australia, dar mărturisesc că nu scriu în engleză, ci doar în limba maternă. (…) Am creat în zadar, am trăit degeaba. Nu cred că munca mea va fi vreodată apreciată de către copiii mei născuți în Australia”, se plângea Dezsery Endre (DEZSÉRY ANDRÁS), văzând probabil că urmașii săi îi resping opiniile și concepțiile asupra vieții.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Fandel Mihai

By Fandel Mihai

Jurnalist, Iași

Lasă un răspuns