Dum. sept. 27th, 2020

Premise:

1. CAPITOLUL II din Constituţia României privind Drepturile şi Libertăţile fundamentale  

ARTICOLUL 33:

(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.

(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.                     

2. CADRUL EUROPEAN DE REFERINȚĂ AL COMPETENȚELOR CHEIE PENTRU ÎNVĂȚAREA PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Competențele cheie reprezintă un pachet multifuncțional și transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,  incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să fie dezvoltate până la sfârșitul educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare ca parte a educației pe tot parcursul vieții.

Cele opt domenii ale Competențelor cheie sunt:

–          comunicare în limba maternă;

–          comunicare în limbi străine;

–          competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologie; –          competențe digitale;

–          “A învăța să înveți”;

–          competențe sociale și civice;

–          spirit de inițiativă și antreprenoriat;

–          sensibilizare culturală și exprimare artistică.

Prin sensibilizare culturală și exprimare artistică se înțelege ”conștientizarea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și artele plastice.

Context:

Educația muzicală, prin obiectivele şi conținuturile ei, urmărește realizarea educației artistice ca parte componentă a culturii spirituale. Educația muzicală se realizează pe două axe: teoretică şi aplicativă.

Axa teoretică vizează acumularea de cunoștințe, formarea priceperilor şi deprinderilor reproductiv-interpretative. În urma contactului cu creația artistică şi prin exerciții se formează reprezentări, noțiuni, categorii, judecăți, capacități de reproducere şi interpretare; se discern criterii de apreciere valorică; se formează cultura teoretică; se cultivă capacitatea de a utiliza limbajul specific; se deprinde abilitatea de a descifra mesajul artistic.

Axa aplicativă presupune formarea atitudiniilor adecvate faţă de valorile artistice şi contribuie atât la formarea idealului estetic, de a avea satisfacții sufletești în faţa frumosului din opera de artă, cât şi la stimularea tendinței de a crea noi valori.  

Doamnă Ministru,  

Profesorii de Educaţie muzicală din România sunt îngrijorați de noile propuneri de revizuire a planurilor cadru, pe care le are în vedere Ministerul Educației Naționale. Îngrijorarea noastră privește în special, reducerea orelor de Educaţie muzicală la clasele gimnaziale, de la o oră la o jumătate de oră pe săptămână, respectiv de la o jumătate de oră la eliminarea totală (prin introducerea Educației artistice la gimnaziu sub formă de opțional la alegerea elevului dintre Educație muzicală și Educație plastică).

Decizia este extrem de îngrijorătoare în contextul eliminării/diminuării orelor de Muzică și mișcare din ciclul primar.

Nu putem ignora aplicarea unor măsuri ce vizează în fapt, eliminarea disciplinelor artistice din trunchiul comun al învățământului obligatoriu.  

Pornind de la Capitolul II – Articolul 33 din Constituţia României și de la cele opt competențe cheie propuse de cadrul european de referință pentru învățarea pe tot parcursul vieții considerăm că, prin noile propuneri de plan cadru se îngrădesc drepturile copiilor de a accede la o educație de calitate.

Aducem în acest sens următoarele argumente:      

1.       Școala este locul în care copilul îşi pune bazele culturii generale. Aceasta poate oferi elevilor o direcție, o orientare, un fundament pentru a-şi clădi o cultură personală. A elimina sau a reduce drastic timpul școlar alocat disciplinelor artistice este în discordanță cu prevederile cadrului european pentru învățarea pe tot parcursul vieții unde componența de sensibilizare culturală și exprimare artistică este clar definită ca fiind aprecierea importanței exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, incluzând muzica, expresia corporală, literatura și artele plastice;  

2. Muzica are un rol foarte important în dezvoltarea personalităţii, a îmbogăţirii afectivităţii, dar şi a exprimării sentimentelor, dând posibilitatea ființei umane să-şi înţeleagă stările sufleteşti, să se echilibreze. Rolul educației muzicale în învățământul de masă este atât de a dezvolta deprinderi de specialitate, cât și de a educa elevul în a-și cunoaște și recunoaște trăirile interioare.  

3. Dezvoltarea personalităţii elevilor presupune stimularea atât a funcţiei cognitive a creierului, cât şi a funcției afective. Cercetările au dovedit că, în definirea personalității umane, funcția afectivă are un rol la fel de important ca cea cognitivă. În ultimii ani, în aprecierea capacității profesionale a unui candidat la un concurs de angajare se evaluează atât coeficientul de inteligenţă – IQ și competența profesională, cât şi coeficentul emoţional – EQ. Se consideră că randamentul în activitatea profesională ar fi dat în proporţie de 80% de EQ şi de doar 20% de IQ. Inteligența muzicală este în strânsă relație cu inteligența emoțională și se dezvoltată în școală prin sensibilizarea la frumos, prin expunerea elevului la diferite contexte artistice și culturi muzicale.  

4. Muzica este atât artă, cât şi ştiinţă. Muzica formează şi dezvoltă procese psiho-intelectuale complexe, priceperi şi deprinderi pe care nici o altă disciplină nu le poate forma. Studiul muzicii și audiţiile muzicale activează și dezvoltă majoritatea inteligențelor multiple. De exemplu, inteligențele intrapersonală și kinestezică sunt activate și dezvoltate prin studiul unui instrument muzical, inteligența interpersonală se dezvoltă prin cântarea în colectiv, inteligențele logico-matematică și vizual-spațială sunt dezvoltate și prin învățarea elementelor de notație muzicală etc.;

5. Muzica dezvoltă capacităţile intelectuale ale copilului și este o formă de integrare socială atât pentru elevii tipici, cât și pentru cei atipici (copiii cu CES sau sindrom DOWN);  

6. Învăţământul obligatoriu trebuie să asigure cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile poporului român. Rolul educației muzicale este unul definitoriu în acest sens. Atât competențele generale și specifice vizate de disciplină cât și conținuturile acesteia contribuie fundamental la formarea unei culturi naționale;  

7. Educația muzicală implică o componentă extracurriculară deosebit de importantă prin activitățile specifice ansamblurilor instrumentale sau corale. Printre beneficiile practicării muzicii corale amintim: copiii se dezvoltă armonios învățând să lucreze în echipă și dezvoltându-și comunicarea non-verbală. Prin arta corală, elevii se afiliază unui grup cu interese comune, indiferent de apartenența socială sau condiția economică, se cunosc mai bine pe ei înşişi devenind mai toleranți cu cei din jur. Activitățile de ansamblul coral și/sau instrumental creează adevărate punţi între şcoală, familie şi societate. Dovada este creşterea numărului de elevi participanți de la an la an la activitățile extraşcolare muzicale la nivelul şcolilor, comunităţiilor locale sau regionale, concursurilor şi festivalurilor municipale, naţionale şi internaţionale;

8. Inteligența muzicală înregistrează cea mai rapidă manifestare, putând atinge un nivel maxim de dezvoltare la vârste fragede (vezi exemplul lui Mozart). Totodată, există exemple de longevitate componistică fapt ce atestă că punctul de declin al inteligenței muzicală poate fi atins la vârste înaintate. Inteligența muzicală poate fi dezvoltată de la cele mai fragede vârste. Nu putem ignora rolul profesorilor de educație muzicală în descoperirea talentelor în domeniul muzical, în orientarea profesională către domeniul artistic a multor interpreți consacrați ai scenelor contemporane. Fără ora de Educație muzicală aceste talente ar fi rămăs cu siguranță nedescoperite;

9. Investiţia de timp pentru predarea educaţiei muzicale în gimnaziu (o oră pe săptămână) nu este nicidecum în defavoarea celorlalte discipline, ci, paradoxal, tocmai în favoarea acestora. Capacităţile intelectuale dezvoltate în ora de educație muzicală devin productive la oricare altă disciplină şcolară. Mai mult decât atât, conținuturile Educației muzicale sunt corelate și completează conținuturilor predate la alte discipline contribuind la formarea unei imagini holistice asupra unor noțiuni, fenomene sau evenimente cu impact istoric sau social (ex. obiceiuri și tradiții; bazele fiziologice ale sunetului muzical etc.). De reținut este faptul că, toate ţările din Europa respectă directivele UE privind cadrul european de învățare pe tot parcursul vieții. Educația muzicală există în trunchiul comun cu cel puțin o oră pe săptămână la toate clasele din învăţământul gimnazial respectiv, există opțiunea accesării unui opțional cu profil de Educației artistice (muzică, arte vizuale, teatru sau coregrafie) pentru învățământul liceal indiferent de profil.

Toate aceste aspectele ar trebui luate în calcul de către factorii de decizie în momentul restructurării planurilor cadru. Învățământul este o investiție pe termen lung, în care vizăm dezvoltarea completă a elevului.

Avem noi dreptul să privăm generații de elevi de o dezvoltare armonioasă a personalității?

Cu siguranță, NU.

Cred că a sosit momentul să nu mai gândim doar în termeni economici sau subiectivi, precum cel al reducerii numărului de ore petrecut de elev în școală. Educația nu are preț! 

Școala nu este doar spațiul fizic și temporal în care elevul se pregătește pentru examenele naționale, ci și perimetrul în care formăm competențe și modelăm personalități.

Fără Educație muzicală nu putem vorbi de o educație completă.    

de Antoaneta Luchian

Semnați petiția aici 


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Departament media

By Departament media

"Coaliția pentru Cultură" este o inițiativă civică fără personalitate juridică și independentă de orice partid politic.

Lasă un răspuns