Dum. sept. 27th, 2020

1
O, Măicuță sfântă!

O Măicuță sfântă, cât ai suferit,
Când ți-ai văzut Fiul, pe cruce pronit.
Câtă durere-n suflet, Măicuță ai avut,
Cânta-ta-i aleluia, că n-ai putut mai mult.

Cu lacrimi si suspine, când Maică l-ai vazut,
Bătut și plin de sânge cu trupul dezvelit,
Te-ai aplecat la cruce si l-ai mângâiat,
Sărutându-L dulce din greu, Mamă-ai oftat.

Ca un miel sărmanul, cu greu a răbdat,
Primind suferința nici că s-a mișcat.
Pân’ s-a stins din viață a fost torturat
Si păgânii veseli, cu toți s-au bucurat.

Iți simțim durerea, plânsul înduioșat,
Ne rugăm la tine Maică neîncetat.
Să duci rugăciunea Fiului Tău Sfânt,
Să ne miluiască aici pe pământ.

11.08.2020

2
Valurile mării

De ce ți-e frică-n valurile mării?
Când e atât de bine și frumos.
Când te ating, parcă te duci în larg
Și îți șoptesc la ureche, tu să te duci să-noți.

Hai, intră în apă, și-o să veizi că-i bine,
Frică nu îți fie, am grije de tine.
Hai, să plutim, o leaca și să visăm frumos,
Să ne-amintim trecutul, că bine, a mai fost.

Imi amintesc ce rău, picioru-mi sângera,
Călcasem pe o scoică, desculță eu umblam,
Azi nu mai am curajul să umblu peste scoici,
Sau dacă am, mă-ncălț, nu-s cu piciorul gol.

M-am supărat pe tine, că nu intri în mare,
Eu voi intra, voi înota pe valuri, până-n depărtări,
De tine m-oi desprinde, tu să nu mă vezi,
Tu să n-ai emoții, știu – nu vrei, ca sa mă pierzi.

Zalău – 13.08.2020

3
A venit aseară…

A venit aseară soțul,
Nu-n realitate, ci în vis.
Repede i-am deschis ușa,
El zâmbind cu drag mi-a zis,

Mă aștepți soție dragă,
Dar eu sunt în amintiri.
Am vrut, ca să-l strâng în brațe,
Să-i împărtășesc iubiri.

Însa,n-am simțit nimica
Era gol în preajma lui,
L-am văzut numai aevea
Uitându-mă-n, privirea lui.

Dorul de soțul mă leagă
Mi-a adus chipul în vis.
Dar nu a stat mult cu mine
S-a dus, însa mi-a promis,

El va veni, eu îl aștept
Noaptea în vis, pân’ma deștept.
Știe, că eu îi duc dorul
Și că nu îl voi uita.

Visul, a fost scurt de-o clipă
Și-atunci când eu m-am trezit,
Am închis tare o pleoapă,
Ca să-l mai visez un pic.

Zalău – 28.06.2020

4
Visul rătăcitor

Am rătăcit în vis, pe căi străine,
Pe drumuri lungi, cărări cu spini.
Am vrut să-ajung eu, nu știu unde,
Da-n jur, totul mi se părea pustiu.

Am ajuns departe-n altă țară,
Și m-am plimbat, nu cunoșteam pe nimeni,
Nici limba lor, eu nu o-nțelegeam,
Frică nu aveam, că ma îmbărbătam.

M-am oprit, am întrebat niște copile,
Care vorbeau în limba mea.
Dar mi-au răspuns că nu cunosc orașul,
Ca încă nu l-au vizitat.

Supărată m-am dus mai departe,
Am străbătut orașul ce frumos era.
Chiar dacă străzile și drumurile toate,
Pavate nu erau, dar flori multe aveau.

Am rătăcit, pe-o stradă înfundată
Și acolo eu, de frică, m-am oprit.
Strada nu avea nici o ieșire,
Și atunci din visul meu, eu m-am trezit.

Zalău – 08.08.2020

5
Oile

Cu oile pe munte-s la păscut,
Pădurea freamată, pe cer s-adună norii.
Turma-i răsfirată, câinele o adună,
O lupoaică urlă, ea își cheamă puii.

Pâș, pâș lupii, către noi veniră,
Am anunțat cânii și îi fugăriră.
Au prins o mioară, a scăpat cu bine,
Iar eu cu turma, spre casă m-am dus.

Am ajuns acasă, am ajuns cu bine,
Ploaia a început sa cadă, furtuna a pornit.
In fuga mare, ne-am adăpostit,
A început să cadă, gheața, care m-a uimit.

Pomi, legume, flori, toate le-au strivit,
Stolul meu de gâște, la pământ l-a pus.
După așa furtună, gâște-am adunat,
Crezând că sunt moarte, dar au înviat.

Mare a fost furtuna, dezastru a făcut,
Țiglele de pe casă, le-au luat pe sus.
Așa furtună, nu am mai văzut,
Mult mi-a dat de lucru, bine că a trecut.

Nu este disponibilă nicio descriere.

Viorica Crecan, Zalău – 10.08.2020


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Iva Lacrimioara

By Iva Lacrimioara

Poet și membru al Uniunii Scriitorilor

Lasă un răspuns