mar. sept. 22nd, 2020

TVR-2, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, a inițiat pe la jumătatea acestui deceniu mai multe seriale-documentar menite a justifica necesitatea ctitoririi unui Muzeu al Comunismului la București. Unul dintre acestea a fost denumit „Dreptul la memorie” și evidențiază lupta dusă de fosta Securitate împotriva intelectualilor din România, în anii ’60 ai secolului trecut. Desigur că vă întrebați și dvs. care este legătura dintre eroul poveștii noastre de azi, originar din Gornovița-Gorj (pe atunci aparținea de fosta com. Topești, azi localitate componentă a orașului Tismana) și serialul-documentar mai sus amintit? Deși informațiile sunt incerte și chiar nițel ambigue, trebuie să știți că a avut un destin pe cât de măreț pe atât de crunt deoarece a sfârșit în temnițele regimului comunist, în anul 1953, în închisoarea-spital de la Văcărești. Sub acest aspect credem că este caducă întrebarea, chiar nef[e]rească (!), dacă Ion Neferescu are sau nu dreptul la memorie? Noi credem cu toată suflarea că da! Cu ceva timp în urmă, prin aceeași bună-cuviința a dl. prof. Dan Pupăză, am intrat în posesia unei fotografii care avea scris pe verso: „La mulți ani 1980. Să vă amintiți de Ion Neferescu. Cu dragoste Tanța Neferescu și Tică Popescu”. Ne-a emoționat mesajul și fiind vorba despre unul dintre vitejii Gorjului – din ce cunoaștem noi, singurul învățător gorjean care a fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” și „Legiunea de Onoare” a Franței în Marele Război (vă rog să nu ezitați să ne contraziceți dacă ne înșelăm) – nu am stat mult pe gânduri să ne punem la treabă.Ce anume ar trebui să ne amintim de Ion Neferescu ca să respectăm una din dorințele soției sale, stimata doamnă Tanța Neferescu? Așa cum am spus deja a fost unul din eroii gorjeni care s-au remarcat în timpul campania din 1916-1918. Învățător în civilie, ofițer pe timp de război. La 18 Septembrie 1917 a fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, cl. a III-a printr-un Înalt Decret emis la Iași sub sigiliul regelui Ferdinand Întregitorul. Motivul: „(…) avântul și vitejia cu care a comandat Compania a 2-a în luptele de le Dealul Mărăștilor din iulie 1917. A capturat cu hotărâre uvrajul 102 apărat de germani, capturând prizonieri ajungând pe Dealul Teiușului, a capturat o baterie de obuziere germane de 100 mm”. Mai târziu, în anul 1921, pe când era căpitan în rezervă, i s-a încredințat nobila misiune – alături de maiorul Nicolae Pătrășcoiu – de a readuce osemintele Cătălinei de la Putna pe tărâmul Gorjului. Rămășițele trupești ale „Eroinei de la Jiu” au fost așezate pe catafalcul unuia dintre tunurile „smulse de la inamic” în Marele Război chiar de Ion Neferescu. Reușita acestei misii a determinat autoritățile județene să-i aducă mulțumiri publice „(…) pentru modul demn cu care v-ați achitat de această însărcinare”. Pentru a rămâne în memoria noastră, în a doua jumătate a anilor ’70, pe dealul Nereaz-Gornovița, pe terenul care fusese împroprietărit încă din anul 1925, i s-a ridicat un monument – povestea înălțării acestui monument o regăsiți accesând linkul https://youtu.be/UIXxgiDN-OI – pentru a i se cinsti faptele de arme și unde se poate citi: „În memoria căpitanului Neferescu Ion, cavaler al ordinelor Mihai Viteazul și Legiunea de Onoare a Franței pentru vitejia arătată în luptele de la Mărăști-Mărășești și Oituz în Primul Război Mondial din 1916-1918”.

Gabriel Sarcină


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Gabriel Sarcina

By Gabriel Sarcina

Profesor, istoric.

Lasă un răspuns