lun. oct. 26th, 2020

Uite ceasul pe perete, tic tac
Se scurg momente şi clipe
O secundă a trecut, dar câte puteam să spun şi să fac
Câte decizii puteam să le analizez trecându le prin site

Uite timpul care o ia la goană
Vai, m am epuizat să tot alerg
Zgârie sufletul sâgețile şi începe mai mult să doară,
Uneori sunt dezechilibrată, nu ştiu unde să merg.

Secunde, minute apoi ore îşi iau zborul
Poate ar fi bine să putem călători în timp
Să reteăim unele momnte, dar să nu schimbăm conținutul, finalul şi viitorul
Deoarece numai aşa învâțăm, filtrâm şi analizăm ce e bine, ce rău şi ce i dorul.


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Cristina Cobilas

By Cristina Cobilas

Redactor-șef adj. MAGAZIN CRITIC, moderator, director executiv și subsecretar la Solitudinea-revistă de cultură și artă

Lasă un răspuns