Pe 12 mai 1848 revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

Pe 12 mai 1848, revoluţionarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul–legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”, informează Glasul info.

În anul 1848, în cele trei ţări romaneşti s-au aprins flăcările revoluţiei burghezo-democratice, iar oraşele Iaşi, Bucureşti şi Blaj au reprezentat trei focare importanta ale revoluţiei romane, o mişcare care a fost inspirată de către revoluţiile din mai multe ţări europeane din acelaşi an.

Dezideratele romaneşti au fost făcute publice în timpul revoluţiei de la 1848 prin revendicarea unirii, o preocupare majoră a revoluţionarilor din toate provinciile istorice româneşti, dar în acelaşi timp era şi o luptă împotriva vechii orânduiri şi pentru dreptate socială.

Pe 12 mai 1848 revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania elaborează documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

Pe 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni refugiati in Transilvania elaboreaza documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc".
Pe 12 mai 1848 revolutionarii moldoveni refugiati in Transilvania elaboreaza documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într–un singur stat neatârnat românesc”.

În lună martie anului 1848 revoluţia a izbucnit în Moldova avându-i în frunte pe Vasile Alecsandri şi pe Al. I. Cuza, dar revolta a fost repede înăbuşită.Însă va continua totuşi cu răscoale ţărăneşti şi prin activitatea revoluţionarilor moldoveni desfăşurată în Transilvania, Bucovina şi Ţara Românească.

„1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari.
2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor și a tuturor împovorărilor fără plată către stăpânire.
3. Împroprietărirea lăcuitorilor fără nici un fel de răscumpărare din partea lor.
4. Nimicirea tuturor privilegiilor și, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtăsire a lui la toate driturile politice și țivile.
5. Întemeierea instituțiilor țării pe toate prințipiile de libertate, de egalitate și de frățietate, dezvoltate în toată întinderea lor.
6. Unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc.

12/24 Maiu 1848
Brașău

Teodor Sion, Costachi Negri, L. Roset, Frații Vasili și Ion Alecsandri, George Cantacuzin, M. Costache, A. Rusu, Grigori Balș, Zaharia Moldovanu, P. Cazimir, Ioan T. Curius, Georgie Sion, N. Ionescu”

Sursa:[1] tiparituriromanesti.wordpress.com


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns