NAŢIONALISMUL ÎN CADRUL SPIRITUALITĂŢII CREŞTINE

   Ortodoxie și Naționalism este o o carte puțin credibilă prin faptul că nu precizează nici localitatea, nici editura și nici nu este înregistrată cu ISBN la Biblioteca Națională a României. Din verificările redacției noastre s-a constatat că articolele din acest volum aparțin într-adevăr părintelui Dumitru Stăniloae. 

Surprinzător Părintele Dumitru Stăniloae reușește să surprindă specificul neamului nostru în raport cu cele vecine, fie ortodoxe, fie catolice sau protestante. Articolele incluse în această carte au fost publicate începând cu anii 1930 în celebrele reviste: Telegraful român, Ortodoxia, Gândirea, și în volumul Ortodoxie și românism apărut în 1939 la Sibiu.

Citind integral această carte, putem observa actualitatea teologiei ortodoxe raportată la contextul internațional  al vremurilor noastre, ceea ce ne duce la concluzia că procesul de deznaționalizare a început chiar anii *20, imediat după refacerea economiilor naționale. Prin urmare, cartea este o dovadă istorică și teologică a luptei împotriva globalizării sau mai bine zis, împotriva imperialismului mondial.

“Astăzi îşi dispută în politică superioritatea două idealuri, două direcţii, care se numesc pe scurt: stânga şi dreapta.

Idealul stângii e unul limitat în orizontul pur material. Stânga vrea să vadă pe fiecare om sătul, la fel de sătul cu toţi ceilalţi; să mănânce toţi la fel, să se îmbrace toţi la fel, să fie onoraţi toţi la fel şi să poruncească toţi la fel.

Ce trece peste aceasta puţin o interesează. Problema economică, odată rezolvată în sensul amintit, raiul s-a pogorât pe pământ şi nu mai are niciun înţeles să mai vorbim de altul. Din mulţimea de dorinţe care se zbat în sufletul omenesc, stânga vede numai una: pe aceea de-a mânca, de-a se sătura, de-a mânca la fel cu toţii şi totdeauna cât îi trebuie.

Filozofia stângii, oricât ar fi de savantă în termeni, nu trece peste preocuparea de economic. Domnia proletariatului e idealul din urmă al filozofiei marxiste. Între democraţia dusă la extrem şi între comunism există o mare apropiere din punctul de vedere al concepţiei despre viaţă. De aceea ele s-au întovărăşit azi în ceea ce se cheamă Frontul popular* ( Frontul popular antifascist, organizaţie, care sub pretextul luptei împotriva fascismului, lupta pentru interese ale Uniunii Sovietice în fiecare ţară unde funcţiona. De altfel, ea era finanţată de Uniunea Sovietică. La ea au aderat mulţi oameni de ştiinţă, artişti din Europa Occidentală. D. Stăniloae a surprins caracterul diversionist al acestei organizaţii. ) 

E drept că democraţia ţine la cât mai nestingherita libertate individuală, iar comunismul nu pune niciun preţ pe libertate, dar aceasta e numai o deosebire de tehnică, de mijloc prin care înţeleg acestea două să realizeze acelaşi postulat, acelaşi ultim ideal de egalitate şi bunăstare economică.

Se înţelege că creştinismul nu e cu totul indiferent faţă de cele materiale şi faţă de idealul egalităţii între oameni. Dumnezeu a aşezat pe om în mijlocul naturii fizice ca s-o stăpânească şi să-şi extragă din ea hrana necesară trupului. Între trupul nostru şi natura fizică se petrece continuu un proces de schimb. Trupul nostru nu se poate menţine decât primind fără întrerupere elemente materiale din afară şi eliminându-le apoi după anumite prefaceri. Dumnezeu ne-a lăsat să fim într-o comuniune indisolubilă cu natura, cu universul fizic, tocmai pentru a nu-l dispreţui, pentru a nu ne dezinteresa de el.

Dar ultimul scop al omului nu este numai înlăturarea piedicilor din calea acestui proces necesar de schimb, numai crearea condiţiilor în care acest proces să se desfăşoare cât mai lesne. Fiinţele umane nu sunt numai nişte piese mecanice din universul material. Menţinerea trupului, şi anume tocmai printr-o intercomuniune continuă cu natura, e numai un mijloc pentru ca spiritul omenesc să poată activa pentru realizarea unor idealuri mai înalte, să poată face eforturi cât mai mari de depăşire, de ridicare spre lumea valorilor morale şi spirituale. (…)”

Cartea integral: aici

Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și Naționalism, 2011, p. 44-45

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook