Dan Negru: „Bucuria mea cea mare e atunci când pot să-mi duc și copiii la biserică, așa cum mă duceau pe mine ai mei când eram copil. Acu’ e rândul meu să fac asta…”

Basilica

Dan Negru este una dintre cele mai cunoscute voci  în ceea ce privește apărarea credinței și a Bisericii Ortodoxe. Este supra-numit ”regele audiențelor”, datorită celebrelor sale Revelioane de la Antena 1, stabilind recorduri la fiecare început de an, informează Ştiri pe surse.

Asumat față de biserica în care s-a născut și în care a fost botezat, Dan Negru a acceptat, în premieră, să vorbească, în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO, doar despre religie și relația pe care o are, el și familia sa, cu biserica și slujitorii ei.

Cristi Șelaru: Surprinzător pentru mulți dintre telespectatori, mai ales cei care nu prea vă cunosc, sunteți una dintre puținele vedete de televiziune din România care are curajul, într-o societate tot mai pauperă religios, să vă manifestați credința și să o mărturisiți. Când ați luat decizia de a vorbi, în public, despre ortodoxie și valorile ei?

Dan Negru: Decizia am luat-o în 1971, atunci m-am născut. Nu sunt un habotnic și sunt tare departe de a fi un creștin practicant, dar nu mi-am ascuns niciodată religia în care m-au botezat părinții mei, cea în care sunt botezați cei mai mulți români pe care-i cunosc. Nu cred că a-ți mărturisi credința e un curaj, dimpotrivă, e o normalitate. Părinții și bunicii mei au trăit vremuri în care libertatea religioasă nu exista. Eu nu le-am prins în maturitate, așa că nu știu cum e să ți se interzică dreptul ăsta. Deci, nu e deloc un curaj.

Cristi Șelaru: De când postați și vorbiți despre biserică, preoți și ortodoxie, v-ați confruntat cu atacuri pe rețelele de socializare? Cum ați reacționat și ce gândiți despre cei care se manifestă în acest mod, atentând, practic, la libertatea religioasă a unui om?

Dan Negru: Am prieteni admirabili care sunt atei și cu care am discuții aprinse, dar cu care, la sfârșitul zilei, rămân prieten. Nici ei nu mă conving , nici eu pe ei. ”Hatereala” pe rețele de socializare e o normalitate și subiectul religiei generează o ”hatereala” asemănătoare cu subiectul Steaua-Dinamo. Asta arată că trăim în epoca de piatra a spiritualității. Și eu am îndoieli, și eu am temeri, dar am învățat că credința nu e despre minte, ci despre inimă, și atunci nu fac decât să schimb macazul, din creier în inimă.

Cristi Șelaru: Ați fost una dintre puținele voci din tabăra mirenilor care nu ați tăcut de la debutul pandemiei. Asta, deși mulți preoți și ierarhi au ales să tacă în fața restricțiilor impuse de autorități. Fără a judeca nici ce ați făcut dvs., nici ce au făcut clericii, considerați că ar fi trebuit să fie mai multe glasuri pentru apărarea dreptei credințe și a credincioșilor?

Dan Negru: Eu nu cred că există un război împotriva credinței. Ar fi inutil și l-au pierdut armate ideologice mult mai mari înaintea nostră.

Cristi Șelaru: Am remarcat, urmărind ce ”voci” iau apărarea bisericii, că mulți dintre intelectualii români premiați, de-a lungul anilor, de diverse eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române au ales să tacă în fața încălcărilor flagrante ale libertății religioase. Ce credeți că i-a împiedicat să ia atitudine?

Dan Negru: Premiile date de Biserica sunt irelevante. Nu din lumea asta aștept eu diploma și clericii bisericii sunt Vameșii care doar îmi arată culoarul spre graniță. Acolo vom vedea dacă merit viza sau nu. Așa că și insignele multe date de Biserica sunt insignifiante.

Cristi Șelaru: Pe cine ați remarcat, în ultimul an, ca ”voci” ale bisericii?

Dan Negru: Cea mai puternică credință și vocea care contează cel mai mult în credința familiei mele e vocea mamei. Rugăciunea ei are cea mai mare putere. Dintre vocile publice ale bisericii, îmi sunt dragi doi oameni cu care îmi astâmpăr neliniștile, Părintele Necula și Părintele Vasile Ioana.

Cristi Șelaru: Dacă ați putea schimba, ce ați modifica în Biserica Ortodoxă Română?

Dan Negru: Ohoooo… Sunt atât de neînsemnat ca să pot să fac un lucru atât de mare. Totuși, aș face ceva: aș creste bobul de muștar care e din ce în ce mai mic în fiecare dintre noi. Bobul ăla al credinței.

Cristi Șelaru: Participați la slujbele religioase des sau doar ocazional?

Dan Negru: Bucuria mea cea mare e atunci când pot să-mi duc și copiii la biserică, așa cum mă duceau pe mine ai mei când eram copil. Acu’ e rândul meu să fac asta… Integral aici.

Foto: Basilica


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Faci un comentariu sau dai un răspuns?