Zboruri nevăzute

Constantin ANTON (n. 9 martie 1966, com. Mogoşeşti-Iaşi, Jud.Iaşi) a urmat clasele I-VIII la Şcoala generală nr. 1 din Mogoşeşti-Iaşi. Absolvă Liceul „C.Negruzzi”Iaşi în 1984 şi Universitatea Tehnică ”Gh.Asachi” din Iași – Facultatea de Construcţii – specializarea : Construcții civile în 1996 și Institutul de Studii Europene – Facultatea de Litere și Științe ”Ștefan Lupașcu” din Iași – specializarea : Administrație publică în 2015.

Constantin ANTON Lucrează ca legător de cărţi în perioada 1987-1990, bibliotecar la Biblioteca publică „N.Iorga” Mogoşeşti-Iaşi (1991-2016), director la Căminul cultural Mogoşeşti-Iaşi (2004-2016) și inspector de specialitate în cadrul compartimentului Cultură. Bibliotecă de la Primăriei comunei Mogoșești-Iași (din 2017).

Constantin ANTON este directorul-fondator al revistei de cultură locală cu apariţie trimestrială „ETNOGENEZE” Mogoşeşti-Iaşi (ISSN 2066 – 3595) cu 120 de numere editate de Societatea culturală „N.Iorga” Mogoşeşti-Iaşi a cărei preşedinte este, (înfiinţată în martie 1995 la iniţiativa sa, a prof. Vasile Fluturel, prof. Traian Hereţiu și a regretatului preot Costică Ursachi) și a revistei Cenaclului de creație artistică ”METAFORE MOGOȘTENE” din cadrul Bibliotecii publice ”Nicolae Iorga” MOGOȘEȘTI-IAȘI. Publică articole de biblioteconomie în revista „BIBLIOTECA” a A.N.B.P.R. şi în „Breviar Metodic” a B.J. „Gh.Asachi” Iaşi,

Constantin ANTON, om de cultură, poet, publicist, este membru al SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ROMÂNI, al CENTRULUI de STUDII LATINE din IAȘI, a CENACLULUI LITERAR ”IA ȘI SCRIE” de la Biblioteca Județeană ”Gh.Asachi” IAȘI și a CENACLULUI de CREAȚIE ARTISTICĂ ”METAFORE MOGOȘTENE”.

Despre Constantin ANTON au scris recenzii, prefeţe, note şi comentarii : Elena LEONTE, Nicolae BUSUIOC, Constanța BUZEA, Constantin DRAM, Oltița CÂNTEC, Vicenţiu DONOSE, Lucian VASILIU, Liviu MOSCOVICI, Valentin TAPALARU, Constantin PARASCAN, Ion CHIRIAC, Maria MOLDOVEANU, Ion VASILESCU, Constantin MĂNUŢĂ, Vasile FLUTUREL, Florin GRIGORIU şi alţii.

Constantin ANTON publică poezie, aforisme, maxime și cugetări pe INTERNET și este fondatorul și administratorul grupurilor socio-cluturale : BIBLIOTECA MOGOȘEȘTI-IAȘI, SENTIMENTUL MOGOȘEȘTI, FRIENDS WHO LIKE IDEALSISACRALITATE, POETS & WRITERS FRIENDS, CENTRUL DE STUDII LATINE, IDEAL ȘI PURITATE, FLORI DE SPIRIT, Cenaclul literar-artistic „IA*ȘI SCRIE”, Revista de cultură locală ETNOGENEZE, METAFORE MOGOȘTENE și a blogului https://bibliotecamogosesti.wordpress.com ș.a.

Constantin ANTON a creat și publicat în următoarele colecții de scrierii lirice, social-culturale, pedagogice, de educație:

”IDEAL și SACRALITATE” ce include 12 trilogii lirice realizate în 36 de volume:

1. „Trilogia MOGOŞEŞTI-IAŞI : I. Sentimentul Mogoşeşti, II. Mogoşeşti, Fiinţa mea ; III. Mogoşeşti-Iaşi. Credinţa din inima mea” (Ed. Panfilius, Iaşi, 2010)
2. „Trilogia SCHITUL HADÂMBU : I.Psalmii Schitului Hadâmbu, II. Schitul Hadâmbu. Suflet de mănăstire, III. Schitul Hadâmbu. Rugăciuni întru Credinţă şi Iubire” (Editura Panfilius, Iaşi, 2010)
3. „Trilogia RĂSTIGNIRII : I.Ghetsimani, II. Drumul Golgothei, III. Răstignirile după Iisus” (Editura Panfilius, Iaşi, 2012)
4. „Trilogia DESTINULUI : I.Viaţă,viaţă, II. Alteţa sa, Destinul, III. La crucea Tatălui meu” (Editura Panfilius, Iaşi, 2012)
5. „Trilogia ÎNGERILOR : I.Tentaţia Tăcerii II. Psalmi ultimi III. Îngeri în lacrimi” (Editura Panfilius, Iaşi, 2014)
6. „Trilogia SFINŢILOR : I.Setea de Sfinţi II. Catapeteasma Sfinţilor din Ceruri III. Sfinţi înfloriţi în miez de rugăciune” (Editura Panfilius, Iaşi, 2014)
7. Trilogia CREDINŢEI : I. Flăcările Credinţei, II. Comorile Credinţei, III. Darurile Credinţei” (Ed. Panfilius, Iaşi, 2008, Ed.a II-a, Iași, 2015)
8. „Trilogia LACRIMII : I. Dorul de Acasă II. Lacrimiada III. Preasfântă Mamă, nu ne părăsi !” (Editura Panfilius, Iaşi, 2015)
9. „Trilogia RUGĂCIUNII : I. Rugăciune, II. Muguri de Dumnezeu, III. Interior cu petale de îngeri” (Ed. Panfilius, Iaşi, 2008, Ed.a II-a, Iași, 2015)
10. „Trilogia SPERANȚEI : I. Dulcele amar al Vieți, Speranța ! II. Speranța Sufletului meu smerit III. Sub scutul Speranței!”(Editura Panfilius, Iaşi, 2015)
11. „Trilogia FĂDĂDUINȚEI: I. Fructele Făgăduinței II. Fragilitatea Firescului evolutiv III. Frumusețea Vieții Noi făgăduite”(Editura Panfilius, Iaşi, 2016)
12. „Trilogia ÎMPLINIRII : I. Emergență II. Erupții spirituale III. Esența VIEȚII ÎMPLINITE : COPIII!”(Editura Panfilius, Iaşi, 2016)


”IDEAL și COMUNITATE” ce include :

1. „Comunicarea în situații de criză în administrația publică în comuna Mogoșești, județul Iași”; prefață de prof.univ.dr. Constantin PARASCAN (Editura Panfilius, Iaşi, 2015)

2. „Managementul cultural și artistic în instituțiile de cultură din comuna Mogoșești, județul Iași” (în pregătire)

3. „Eroismul veteranilor de război din comuna Mogoșești, județul Iași- Oameni. Fapte. Întâmplări” (în pregătire)

4.6. „Crestomația Clipei: o istorie lirică și estetică a lecturii decidente și a valorilor culturale românești” în trei volume (Ed. PIM, Iaşi, 2019)
7.9. „Cartea și valorile moral-educaționele: eseuri” în trei volume (Ed. PIM, Iaşi, 2019)
10.12. „Sinergii spiritual în satul românesc contemporan: album lyric-ilustrativ” în trei volume (Ed. PIM, Iaşi, 2019)


”IDEAL și PURITATE” ce include 6 trilogii de expresie poetică în 18 volume :

1. „Trilogia FLORILOR (florilegii lirice): I. Flori de Spirit (haiku, terține) II. Flori de Lumină (sonete) ; III. Flori de Dor (rondeluri)” (Ed. StudIS, Iaşi, 2017)
2. „Trilogia FRÂNTURILOR (aforisme, maxime și cugetări) : I. Frânturi de Destin II. Frânturi de Gând ; III. Frânturi de Zbor” (Ed. StudIS, Iaşi, 2019)

3. „Trilogia ANOTIMPURI CAPTIVE (poeme și poezii, aforisme, maxime și cugetări) : I. Și dacă viața-mi va înflori; II. Și dacă-aș fi iubire tuturor ; III. Și dacă moartea nu mă vrea” (Ed. StudIS, Iaşi, 2019)
4. „Trilogia CROMATICA IERTĂRII (doine, balade, romanțe, cântece de alean și dor) : I. Alb amar; II. Gri orb ; III. Negru rece” (Ed. StudIS, Iaşi, 2019)

5. „Trilogia IZVOARE DE IUBIRE (poeme de dragoste) : I. Bucuria de A dărui; II. Fericirea de A împlini; III. Stăruința de A dobândi” (Ed. StudIS, Iaşi, 2019)
6. „Trilogia CASA PĂRINTEASCĂ (poeme dedicate satului românesc, tradițiilor românești) : I. Lacrima Mamei, dorul iubirii; II. Pe prispa Casei părintești; III. Salcâmii Tatei, toamna înfloriți” (Ed. StudIS, Iaşi, 2019)

”LATIUM NOVUM” ce include :

1. AVE CAESAR ! (vol.I) ; Culegere de maxime și sentințe latine selectate și comentate de Constantin ANTON ; Prefață de prof. Ilie ISTRATI (Editura StudIS, Iaşi, 2017)

2. AVE CAESAR ! (vol.II) ; Culegere de maxime și sentințe latine selectate și comentate de Constantin ANTON ; Prefață de prof. Ilie ISTRATI (Editura StudIS, Iaşi, 2017)

3. AVE CAESAR ! (vol.III) ; Culegere de maxime și sentințe latine selectate și comentate de Constantin ANTON ; Prefață de prof. Ilie ISTRATI (Editura StudIS, Iaşi, 2017)

4. AVE CAESAR ! (vol.IV) ; Culegere de maxime și sentințe latine selectate și comentate de Constantin ANTON ; Prefață de prof. Ilie ISTRATI (Editura StudIS, Iaşi, 2017)

5. VOX DEI ; Culegere de maxime și sentințe latine din Vechiul și Noul Testament selectate și comentate de Constantin ANTON ; Prefață de P.S.Petru GHERGHEL (Editura Presa Bună, Iaşi, 2018)

6. VOX POPULI ; Culegere de maxime și sentințe latine din Înțelepciunea populară a Imperiului ROMAN selectate și comentate de Constantin ANTON ; Prefață de prof. Ilie ISTRATI (Editura StudIS, Iaşi, 2019)

7. CARPE DIEM: Antologie de poezie românească tradusă în limba latină de Constantin ANTON; Prefață de prof.Ilie ISTRATI (Editura StudIS, Iași, 2019)


ANTOLOGII LIRICE în care este inclus :

1. „CIOPLITORII ÎN SLOVE” – realizată de poeta .Liliana TIREL (Editura PIM, Iaşi, 2013)

2. „CĂLĂTORIE ÎN REGATUL CUVINTELOR” – realizată de poetul Dănuț DEȘLIU (Editura Dandes Press, Drobeta Turnu Severin, 2014)

3. „ TOAMNA SE CULEG PROZELE” – realizată de poetul George TERZIU (Editura Inspirescu, Slatina, 2015)

4. „ ANTOLOGIA PRIETENIEI, vol.I” – realizată de poeta Mirela Minuța ALEXA (Editura Omega, Buzău, 2016)

5. „ IZVOR DE LUMINĂ” – realizată de poetul Florin CĂPRAR (Editura Izvorul cuvântului, Buftea, 2017)

6. „ ANTOLOGIA PRIETENIEI, vol.II” – realizată de poeta Mirela Minuța ALEXA (Editura Omega, Buzău, 2017)

7. „ ANTOLOGIA PRIETENIEI, vol.III” – realizată de poeta Mirela Minuța ALEXA (Editura Omega, Buzău, 2018)

8. ”ANTOLOGIA de LITERATURĂ și ARTĂ. Vol.I a Cenaclului literar-artistic ”IA*ȘI SCRIE” IAȘI-ROMÂNIA”, coordonator:scriitorul Constantin ANTON (Editura StudIS, Iași, 2018)

9. ”Cenaclul IA’ȘI SCRIE: Iaşi – România”: cronica şedinţelor 2017-2018 : antologie : (istorie apariţiei şi a activităţii unui cenaclu literar-artistic la Iaşi) ; antologi şi coordonatori : Nina GONȚA şi Constantin ANTON (Editura StudIS,  Iași, 2019)

ZBORURI NEVĂZUTE, I
Nu am aripi spre zboruri nevăzute,
Dar către inima ta aș zbura mereu…
Las suflet singur ca să lupte,
Eu te iubesc… și, te iubesc doar eu!

Văzduhul nu vrea să mai asculte
Țipătul cocorilor, părerile de rău;
Nu am aripi spre zboruri nevăzute,
Dar către inima ta aș zbura mereu…

Ești prea departe; și mai sunt multe
Secunde pierdute în greu și mai greu
Printre regrete cu lacrimi țesute
Învins e sufletul; trist e chipul meu…

Nu am aripi spre zboruri nevăzute!

ZBORURI NEVĂZUTE, II
De ce plâng mugurii, iubito
În zăpada albă, fumurie?…
Lacrima visează în poeme,
Dorul între noi azi, întârzie!

Nu mai știu cuvinte noi
Să așez frumos în poezie;
De ce plâng mugurii, iubito
În zăpada albă, fumurie?…

Alb imperial arde în erezie
Vântul de gală curge pe câmpie
Ființa topită de-o șampanie
Pe muzică de Chopin nu știe

De ce plâng mugurii, iubito?…

ZBORURI NEVĂZUTE, III
De ce plâng sânii tăi, iubito
Nemângâiați în noaptea efemeră?…
Coboară luna printre perdele
Visele oarbe încă mai speră…

Sunt prea plin de dor de mângâiere
Într-o lirică abstractă sferă;
De ce plâng sânii tăi, iubito
Nemângâiați în noaptea efemeră?…

Și dacă buzele mele îi ating
Când clipele în ele se divid;
Sufletul e un vulcan fluid,
Și suflet fierbinte; ție ți-e frig?

…De ce plâng sânii tăi, iubito?

ZBORURI NEVĂZUTE, IV
Aripile curg printre petale
Noi ne topim printre vise ;
Alergăm spre-o margine de zare,
Zboruri nevăzuri, stări promise…

Iubirea tainic astăzi tresare
Sentimentele par interzise;
Aripile curg printre petale
Noi ne topim printre vise!

În eleganța noastră strălucitoare
Roua seduce prin curaj/răbdare
Unda de triumf adâncă visătoare
O umbră, un semn de întrebare:

Aripile curg printre petale…

MELANCOLIE, I
Ce lungi sunt tăcerile fără tine
Și casa mea e tot mai goală;
Au putrezit iluzii printre destine
Și viața de iubire mă întreabă?!

Încui ușa și-mi pare rău/sau bine
…Nu știu; mă surp în îndoială!
Ce lungi sunt tăcerile fără tine
Și casa mea e tot mai goală

Acum am pus pe masă-un ghiocel;
Chipește în lacrima mea și el…
Departe ești… și tulbure rămâne
Sufletu-mi ce te va iubi și mîine:

Ce lungi sunt tăcerile fără tine…

MELANCOLIE, II
Am împărțit toată speranța cu tine
Și din șampaniile dorului durut
Am abandonat trufii, oarbe destine,
Îngenunchind rugă sărut cu sărut!

Și n-ai să vii spre trăiri ultime:
Totul în lacrimi astăzi e trecut!
Am împărțit toată speranța cu tine
Și din șampaniile dorului durut…

Văzduhul orb încă-ți aparține
Și nici profetul nu e de văzut;
Între cer și pământ ploaia care vineri
Soarbe din tine și mine sărut din sărut:

Am împărțit toată speranța cu tine!

MELANCOLIE, III
Sărută-mi lacrima și du-te
Spre un Zbor întru Absolut…
Dar cine doruri să-ți sărute
Dacă eu încet, încet te uit!

Și nu mai sunt stări oarbe trecute
Nici viitorul nu mai e petrecut…
Sărută-mi lacrima și du-te
Spre un Zbor întru Absolut!

Azi, stau în Bibliotecile tăcute
Și din poeții iubirii recit neîntrerupt
În timp ce viața pierde multe lupte,
Eu sunt un învingător în Necunoscut:

… Sărută-mi lacrima și du-te!

MELANCOLIE, IV
Ți-ai încătușat lacrimile și speri;
Iluziile mele roze se pierd în zadar!
Sedus de satisfacții vagi și plăceri
Ce tresar într-un univers imaginar?

Spațiul dintre noi a fost ieri/altăieri…
Plângi! și sângerândă e clipa în amar:
Ți-ai încătușat lacrimile și speri;
Iluziile mele roze se pierd în zadar!

Acum prin gândul care pare ireal
Suntem captivi, intruși și efemeri…
Cere-mi ce vrei, dar să fii iar și iar
Cel mai frumos vis întru plăceri:

…Ți-ai încătușat lacrimile și speri!

TRISTEȚE, I
Ascultă clipa care trece!
Sărutul e uscat în fisuri…
Vezi, vântul e tot mai rece;
Noi, singuri, tot mai singuri!

Tulburată e orișice lege,
Captivă suntem și impuri;
Ascultă clipa care trece!
Sărutul e uscat în fisuri…

Ascultă gândul cum se sfarmă,
Privirea care plânge în ea…
Poate inima ar fi mai calmă
Dăcă nu ți-ar simți durerea!

…Ascultă clipa care trece!

TRISTEȚE, II
Ascultă visul cum se duce!
Poate e plin de melancolii…
Tristețea ar fi mult mai dulce
Dacă tu ai mai putea s-o mângâi!

Se înalță pe ceruri o cruce
Oarbă printre norii fumurii;
Ascultă visul cum se duce!
Poate e plin de melancolii…

Ascultă iarba; nu mai crește;
Și crucea nu mai are umbra sa…
Pe tine cine te mai iubește
Pământul țipă; tristă e și ploaia!

…Ascultă visul cum se duce!

FRONTIERELE SPERANȚEI
Printre seducții și amintiri
La margini de sentimente
Orbiri ard în miri
Stări emergente!

Se-nalță în noi alte zidiri,
Nimeni nemaivoind să ierte
Printre seducții și amintiri
La margini de sentimente…

Nimic inclus în mărturisiri,
Speranțele sunt puțin concrete;
Iubirea mea, să nu, să nu te miri
Că între noi mai sunt… absențe

Printre seducții și amintiri

NOBILE FLORI de GHEAȚĂ
Curg nobile flori de gheață
În inima ta rece și regală
Lumina rugii tainic se învață
Scoțând sufletul pe-afară!

Nu pot să uit ceea ce înalță
Sub aripi fluide-n îndoială:
Curg nobile flori de gheață
În inima ta rece și regală!

Parcurg traseul firului de ață
Care arde în lumânări de seară…
Iubirea mea, redă-mi speranță:
Flori se topesc în lirică flacără;

Curg nobile flori de gheață…

OTRAVA GÂNDURILOR
Otrava gândurilor uitate
Mai arde și astăzi în tine
Într-o captivă singurătate
Spulberând trăiri/destine!

Tăcerile-n rugă-s înalte,
Visele de poezii-s pline;
Otrava gândurilor uitate
Mai arde și astăzi în tine!

Mărunte idealuri, contestate,
Temeri confuze și intime
La cea mai înaltă intensitate
Amestecând răul cu mine

Otrava gândurilor uitate…

FĂRĂ de ARIPI
Fără de aripi în prăbușire
Zborul are miez de amurg;
Pașii ți-i aud spre Mănăstire
Cum plini de temeri curg!

Nu mai știi nimic de iubire,
Pașii spre înalțime mă urc
Fără de aripi în prăbușire
Zborul are miez de amurg!

Mă ating de îngeri și sper;
Dar nori negri mă cuprind…
Trăirile sunt făr-de-adevăr,
Priviri-n lacrimi, liric lichid

Fără de aripi în prăbușire…

GRĂNICERII ILUZIEI
Într-un spațiul gol
Unde în cerc se zbate
Ființa oarbă-n alcool
Surpată de singurătate

Acolo arde un fior
Printre trăiri regizate
Într-un spațiul gol
Unde în cerc se zbate

Aceeași falsă simplitate
Desprinsă dintr-un amor
Cu sentimente trucate
Do-re-mi … major…

Într-un spațiul gol!

TRIUMFUL și GLORIA CLIPEI
Secante între spații și atomi
Nucleul crud al clipei oarbe
Uită viață, cum ai să mori
Fără de speranță și de comori!

Golul e vândut pe mulți bitconi,
Sufletul din erezii vrea să soarbe
Secante între spații și atomi
Nucleul crud al clipei oarbe

Curge omenirea în alb îmbotnițat
Copiii lumii nu mai știu de gnomi
Pare Stăpânul Vieții administrat
De Fructele mâniei ce ard în „pomi”

…Secante între spații și atomi!

SACRIFICIILE „metaforei” A FI
M-am resemnat printre trufii
Și golul vieții s-a tot vidat;
Prin vânt și ploaie ard poezii
Pentru dorul unui vis uitat!

Mărturisesc miez de melancolii
În sufletul de îngeri sărutat;
M-am resemnat printre trufii
Și golul vieții s-a tot vidat!

De mine continuu m-am îndepărtat;
În mine nu mai știu sincer să-ntârzii;
Am pus crucea între rugă și păcat…
Însângerat sunt de prietenii dintâi

M-am resemnat printre trufii…

CAPTIVELE ADVERSITĂȚI
Of, voi, visuri deșarte,
O, voi speranțe care mor…
Ce-mi trebuie mie, singurătate,
Dacă toate aripile-mi ard zbor!

Ascult umbrele în noapte
Cum se surpă ușor, ușor;
Of, voi, visuri deșarte,
O, voi speranțe care mor…

Tăcerea are dreptate,
Petalele de îngeri dor
Neatinse la lacrimi curate
În miezul sentimentelor

Of, voi, visuri deșarte…

COLOCVII pentru SINGURĂTATE, I
Am tăiat tăcerea noastră în două
Și-am împărțit în flori de rouă
Sărutul clipei, trupuri de vânt,
O poezie spusă-făr-de-cuvânt!

Pașii noștri se-aud încă departe,
Ca o provovare de nouă singurătate;
Am tăiat tăcerea noastră în două
Și-am împărțit în flori de rouă

Ființa care coboară în alb veșmânt
Printre trufii și-o căleașcă de flori
Într-o zi când toate păsările-n cânt
Vor lăcrima pentru miri și splendori:

Am tăiat tăcerea noastră în două..

COLOCVII pentru SINGURĂTATE, II
Sunt atâtea și-atâtea păsări de pradă
În jur între ploaie și vânt de stepă…
Nimeni de nimic nu mă mai-ntreabă;
Nimeni astăzi, nu mă mai regretă!

Pun colivă și colac pe recea tavă,
O sticlă de vin și-o lacrimă discretă;
Sunt atâtea și-atâtea păsări de pradă
În jur între ploaie și vânt de stepă…

Aud un hârleț orb cum sapă…
Oasele unui trup uitat de lume;
„Suflete, bea timpul ca o apă
Pe care nimeni nu vrea s-o consume”:

Sunt atâtea și-atâtea păsări de pradă…

CUMPĂRĂTORUL de ILUZII, I
Taci!… tăcerea ne complică!
Iluzii în iluzii se despică!
Tu ai, astăzi, AS-ul de pică,
Pe mine… nimeni nu mă ridică!

Și cărțile vieții se-aruncă-n gol;
Eu cau cu iubirea mea să te-nfășor:
Taci!… tăcerea ne complică!
Iluzii în iluzii se despică!

Și sapă, sapă groparul și sapă,
Ce suflet uscat ascunde sub criptă…
Îi dau vin , și el vrea apă/ mă iartă!
Oare și moartea e, Domne, o ispită?

Taci, Viață!… tăcerea ne complică!

CUMPĂRĂTORUL de ILUZII, II
Suflet amar, suflet uscat
Cu pământ rece-amestecat
În trufii și în false armonii
La marginea acestei-mpărății?

Pleci din pântec, în „pântec” revii,
Spre ceruri, sus, voiești să fii
Suflet amar, suflet uscat
Cu pământ rece-amestecat

Groparii de iluzii au amanetat
Timpul fragmentat în erezii…
În zadar am azi de așteptat:
Tăcerea se topește dacă rămâi

O, Suflet amar, suflet uscat!

EPITAF, I
Uscată e țărâna
Pe cei ce vor să mă îngroape
Pe hârlețe le-au secat mâna
Și lacrimile ard tainic sub pleoape!

În mine stăruie Lumina
Și psalmii-s aproape…
Uscată e țărâna
Pe cei ce vor să mă îngroape!

Mă sărută banii pe inimă
Când aș avea nevoie de șoapte;
Toată lumea-mi pare străină,
Străină de a ei singurătate

Uscată, uscată țărână…

EPITAF, II
Tăcerea e uscată!
Toți psalmii par vinovați!
Mă cheamă Tată, acasă,
Să stau iar printre frați!

Plânge-mă de fiecare dată,
Mamă, cu ochii-nseninați!
Tăcerea e uscată!
Toți psalmii par vinovați!

Iubita mea, dă-mi o șoaptă
S-o port printre cei uitați;
Copiii mei, să-mi stați în poartă,
Într-o altă lume să nu mă lăsați…

Vedeți, tăcerea mea e uscată!

EPITAF, III
A plecat Tata. Mâine, și eu!
Toate crucile par azi, la fel…
Poate mai bun este Dumnezeu,
Dar El este Sus, Împărat în Cer!

Singur, într-o părere de rău,
Sufletul îndură cu mine și el!
A plecat Tata. Mâine, și eu!
Toate crucile par azi, la fel…

Clopotul se-aude în deal mereu,
Pământul uită de-orice mister;
Cerșetorii clipei trag din greu
Să amâne Timpul ultim, stingher.

…A plecat Tata. Mâine, și eu!

EPITAF, IV
S-a șters lumina în urma mea;
Nopțile ard bogate-n psalmi…
Prispa e goală; Singură e Mama,
Copleșită de suferințe și de ani!

N-am să mai pot pe nimeni vedea,
Ochii mei vor fi sinceri și calmi…
S-a șters lumina în urma mea;
Nopțile ard bogate-n psalmi…

I-aș prinde Mamei sufletul în palmă,
Și i l-aș săruta mereu până ce ea
Va crede că Tatăl meu mă cheamă
Să-mi dăruiască pururi o stea…

S-a șters lumina în urma mea!

EPITAF, V
Cad flori de abis
Peste orice vis…
Am strâns țărână crudă
Să-mi ajungă, să-mi ajungă

De la tata de la mormânt
În trup de ploaie și de vânt;
Cad flori de abis
Peste orice vis…

Se ține mama de cruce,
Vede Viața cum se duce;
Sicriul este acum închis
„mințit cu miez-de-paradis”

Cad flori, flori de abis…

EPITAF, VI
A plecat umbra, a plecat…
Singurătatea a rămas sinceră cu ea;
Toate visele s-au amanetat
În conturul stelelei care va cădea!

Nu știu dacă doar eu sunt vinovat
De toate câte-a-ndurat ființa mea?
A plecat umbra, a plecat…
Singurătatea a rămas sinceră cu ea;

Pustiu înflorește-n teamă și păcat,
Se sfărâmă de pe oase carnea;
Pământul negru cu trudă-i aruncat,
Ce greu e sicriul, moartea e grea

A plecat umbra, tainic a plecat…

EPITAF, VII
Închide, închide sicriul gropare;
Vezi, Viață, realitățile sunt goale…
Nimeni nu mai are răbdare,
Inimile rabdă, lacrimile-s oarbe!

Cerul e-ntr-o continuă înnorare;
Ploaia curge între vis și uitare!
Închide, închide sicriul gropare;
Vezi, Viață, realitățile sunt goale…

Dar, suflete, du-te întru iertare
Printre îngeri cu albe petale
Acolo unde Dumnezeu e-n stare
Să ne dea iluzia vieții viitoare

Închide, închide sicriul gropare!

EPITAF, VIII
Dacă Moartea nu mă lasă
Să mai rămân astăzi acasă;
Atunci copii, părinți și frați,
Veniți, mă-mbrățișați, mă-mbrățișați!

Mormântul mi-i în iarba grasă,
Clopotul rece – nici că-i pasă –
Dacă Moartea nu mă lasă
Să mai rămân astăzi acasă…

Pe cruce un nume șters va rămâne
De astăzi până, mai șters poimâine…
Dar dacă mi-a fost viața frumoasă
Copiii vor scrie: „Tată, hai iar acasă

Chiar dacă Moartea nu mă lasă!”…

EPITAF, IX
Destul nu m-ați iubit niciodată!
Mi-ați ascuns lacrima într-o șoaptă…
Și-ați plecat! Ați plecat în lume,
Fără de rădăcini, de suflet, de nume!

Privirile se surpă în stări anume,
Visele se macină în visele-spume
Destul nu m-ați iubit niciodată!
Mi-ați ascuns lacrima într-o șoaptă…

Sunt o ființa alergată de tinere pume
Într-o iluzie criptată cenzurată
Ascunzând strigătul în oarbe sume
Din care evadează realitatea câteodată

Știind că destul nu m-ați iubit niciodată!

EPITAF, X
Vezi, Moartea a venit la mine!
Tu, Viață nu ai zis nimic…
Am împărțit trufia între destine
Și lacrimile s-au prerisipit!

Cu sufletul plin de suspine
Nu știu dacă aș fi reînflorit?
Vezi, Moartea a venit la mine!
Tu, Viață nu ai zis nimic…

Mi-ai pus un preț de rău/ de bine;
M-ai vândut ca timbru pe-un plic:
O, Viață între noi ce mai rămâne…
Și te-am iubit, iubit, iubit, iubit…

Vezi, Moartea de ce-ai mai venit?!

(din Constantin ANTON –
„evanescențe, vol.I”,
colecția Ideal și culoare, nr.10,
Editura PIM, Iași, 2021)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook