86 de ani de la sfințirea Catedralei Episcopale din Bălți

Foto: Episcopia de Bălți

Pe data de 2 iunie 2021, se împlinesc 86 de ani de la sfințirea Catedralei Episcopale Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți. În martie 1923 s-a înființat Episcopia Hotinului cu reședința la Bălți. Noul ierarh al Hotinului devine Visarion Puiu. Instalarea noii episcopii cerea construirea unei biserici mari și impunătoare, transmite Biroul de Presă al Episcopiei de Bălți.

Prin decretul regal nr. 315 din 31 ianuarie 1924 se aprobă cedarea pe veci către Episcopia Hotinului a terenului cu o suprafață de 7595 m2 sitat la intersecția străzilor Regele Ferdinand și General Berthelot (actualmente străzile Independenței și 31 august 1989). Prin același dicret se mai instituia un comitete alcătuit din persoane oficiale din Bălți pentru a ajuta și supravegea construcției. Comitetul încredințează construcția catedralei arhitectului Adrian Gabrilescu [1].

În septembrie 1924 sunt alocați primii bani pentru începerea lucrărilor. P. S. Visarion invită la solemnitatea punerii pietrei de temelie, la 24 septembrie 1924, pe Alteța Sa Regală, Principile Carol, pe membrii Sfântului Sinod și alți demnitari. Lucrările la catedrală încep în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. În 1933 comitetul hotărăște ca devizele și planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma – I. Babic (București); pictura – D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei – sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala – firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți. Lucrările de construcție se terminaseră din toamna anului 1933.

Deoarece se făcuse toamna târzie s-a hotărât, potrivit dorinței regelui, sfințirea cu tot fastul cuvenit să aibă loc în toamna anului 1934, la 14 octombrie. Deci se fac în acest scop pregătirile necesare și se trimit invitații tuturor oaspeților. Dar atentatul asupra lui Alexandru I, unificatorul Iugoslaviei, a îndoliat familia regală, din această cauză sfințirea catedralei a fost amânată iarăși pentru un an, la 2 iunie 1935. Înalții oaspeți au început să vină la 1 iunie 1935. Patriarhia Constantinopului a fost reprezentată de către mitropolitul Maximos al Halkidonului, însoțit de arhimandritul Adamantios, directorul cancelariei Sfântului Sinod din Constantinopol. Mitropolitul Atenei a delegat ca reprezentant al biserici pe protopresbiterul Constantin Maritachis, superiorul bisericii grecești din București. Mitropolia ortodoxă a Poloniei este reprezentat prin episcopul Sava de Liublin, mitropolia Moldovei – de preasfințitul Grigorie Botoșăneanu, mitropolitul României – de preasfințitul Cosma al Dunării de Jos. După amiază în Biserica Sf. Apostoli Pentru și Pavel episcopul Cosma și arhiereul Grigore au săvârșit privigherea. La 2 iunie 1935 la stația Pământeni din Bălți a sosit trenul cu Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, prințul motenitor Marele Voievod Mihai. De la gară s-a format un cortegiu care au însoțit oaspeții până la catedrală. De la poarta de intrare pe teritoriul catedralei și până la baptisierul din fața ei se aflau preoți îmbrăcați în veșminte albe, iar pe treptele de la ușa catedralei așteptau începerea solemnității înalții ierarhi și clerul care avea să oficieze sfânta slujbă. Toată lumea prezentă la ceremonie era îmbrăcată în haine naționale sau haine albe de sărbătoare. La poartă înalții oaspeți au fot întâmpinați cu tradiționala pâine și sare.după ce regele a trecut în revistă compania de onoare s-a început sfânta slujbă. Binecuvântarea a dat-o trimisul Patriarhiei Constantinopolului.

După ce corul celor peste 100 de clerici a cânta „Cristos a înviat” s-a început înconjurarea catedralei. Înainte mergea un călugăr care bătea toaca din lemn, urmat de steagurile bisericii, corul bisericii, înalții ierarhi, regele și suita sa. Toată lumea a asculta rugăciunea intrării în genunchi. După ce, Regele Carol al II-lea a tăiat cordonul tricolor și s-a intrat în catedrală. Slujba sfințirii s-a încheiat cu semnarea unui act de întemeiere. Pe timpul sovietic edificiul catedralei a fost folosit ca depozit, iar din 1961 aici își avea sediul Muzeul de Istorie și Etnografie. Astfel, unele obiecte prețioase, de valoare spirituală și istorică din interiorul catedralei au pierdute, alte totuși s-au păstrat. Tamara Dubai, custode la muzeu în anii ’60, a salvat câteva icoane, ce erau lăsate să zacă afară. O familie de militari care locuia vis-a-vis de catedrală le foloseau pentru a face foc la sobă. Tamara Dubai a strâns tot ce a mai rămas și a dus tezaurul în ascunzișul de la balcon. În anii ’90, clădirea a fost „retrocedată”, dumneaei a scos la lumina zilei aceste icoane, salvând o parte din iconostas. Un gest creștinesc, dar și eroic pentru acele timpuri, ale unui custode de muzeu. În prezent, Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți aparține pe nedrept Patriarhiei Moscovei.

Biroul de Presă al Episcopiei de Bălți


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Faci un comentariu sau dai un răspuns?