ZIUA EROILOR. Povestea Mormântului celor fără de mormânt.

  • Istoricul Memorialului „Mormântul Celor Fără de Mormânt”

Dupã 1990, ieromonahul Adrian Fãgeteanu, fost detinut politic si mare duhovnic al Ortodoxiei românesti, a avut initiativa refacerii mãnãstirii Balaciu, situata intre Urziceni si Slobozia, care de alftel functioneazã în prezent. Tot Pãrintele Adrian Fãgeteanu este cel care a luat initiativa construirii la cetatea de pe Piscul Crãsanilor a unei mãnãstiri în care sã functioneze o Academie ortodoxã, în care tineretul universitar sã poatã studia, pe baza unei uriase biblioteci, inclusiv virtuale, trecutul istoric al Neamului Românesc (obiectiv nerealizat…). De asemenea, Pãrintele Adrian proiectase atunci si un memorial intitulat „Mormântul celor fãrã de mormânt”, care sã aibã statutul de mormânt simbolic pentru toti acei martiri ai neamului al cãror mormânt nu este cunoscut.

balaciu

Acest memorial urma să fie amplasat în imediata vecinãtate a mãnãstirii Balaciu, distrusã de comunisti dupã 1950 prin transformarea ei în colhoz, si nu departe de Piscul Crãsanilor, o înãltime bizarã ce dominã întinderea monotonã si prãfuitã a Bãrãganului. Aici se aflã ruinele strãvechii cetãti Hellis („Cetatea Soarelui”), unde documentele atestã cã regele getilor, Dromichetes, l-a fãcut prizonier pe marele rege Lisimah. Ruinele au fost investigate în anii ’20 de Vasile Pârvan, care a atestat cã este vorba de cetatea Hellis.

Dacã Academia a rãmas doar un proiect, între 1992 si 1995, sub egida Asociatiei Fostilor Detinuti Politici si Asociatiei Studentilor Crestini-Ortodocsi din România, s-a desfãsurat în fiecare varã o amplã tabãrã de muncã si educatie, după modelul taberelor legionare, fiind prima de acest fel în România de dupã 1989, prin care au trecut numerosi fosti detinuti politici (majoritatea lor membrii ai Fundaţiei Buna Vestire şi ai Partidului „Pentru Patrie”/”Totul pentru Ţară”) dar si multi studenti care au contribuit la acest memorial. Conducãtorul taberei de muncã a fost Emanoil Paraschivaş, fost detinut politic, iar coordonatorul tehnic a fost dr. ing. Constantin Iulian.

Realizat dupã planurile arhitectului detinut-politic Anghel Marcu, monumentul situat între Mãnãstirea Balaciu si Cetatea Hellis este conceput ca un imens platou circular de beton (din lipsa fondurilor nu s-a mai putut realiza acoperirea cu marmurã…) cu diametrul de 20 m, pe marginea cãruia sunt amplasate scaune de priveghere, tot din beton, aidoma sactuarelor dacice de la Sarmisegetusa. În centrul acestui disc urias se aflã un sarcofag si o cruce de marmurã, suplã, parcã tâsnind spre Cer, în stilul celorlalte cruci realizate de Anghel Marcu la Sâmbãta de Sus, mormântul lui Nae Ionescu (Bellu) etc.. O micã portiune circularã în jurul sarcofagului adãposteste pãmânt din toate locurile unde au avut loc bãtãlii sau morti martirice ale eroilor neamului românesc: Sarmisegetusa, Podul Înalt, Rãzboieni, Cãlugãreni, Prunaru, Câmpia Turzii, Majadahonda (Spania), Jilava, Aiud, Canalul Dunãre-Marea Neagrã etc…

În linistea specificã întinderilor seci ale Bãrãganului, privelistea acestui memorial este una tulburãtoare.

Din 1996, în fiecare an, de Ziua Înãltãrii Domnului (Ziua Eroilor), vechii luptãtori în Rezistenta Nationalã Anticomunistã și tinerii adepti ai idealurilor lor se adunã aici, pentru a cinsti memoria celor cãzuți în lupte sau prin trãdare, pentru credința strãmoseascã și Neamul românesc.


Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?