Hapul lingvistic (10)

Motto: A învăța mai mult nu-i rușinos la nicio vîrstă!

      Nu credeam că mai sînt vorbitori culți de limbă română care să nu știe că franțuzismul de mult adaptat foarte bine limbii române (a) prefera (dovadă derivatele sale preferat, –ă; preferabil, preferință etc.) are un sens care nu acceptă combinații comparative, orice încercare de acest fel devenind pleonastică (de exemplu „prefer mai bine / mai mult“ ș.a.).

Iată însă că de curînd – mai exact pe 4 brumărel 2021, pe la ora 17,23 – prezentatorul Gabriel Marica, de la microfonul încredințat lui de postul de radio România muzical a rostit sintagma „cele mai preferate“! Sînt nevoit astfel să-i comunic pe această cale că a comis un pleonasm, deoarece DEX-ul precizează limpede: „PREFERÁ, prefér, vb. I. Tranz. A da întâietate sau precădere unui lucru, unei situații sau unei ființe, în raport cu altceva sau cu altcineva; a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu altcineva; a aprecia mai mult ceva sau pe cineva. ◊ Loc. adv. De preferat = preferabil. [Var.: (înv.) preferí vb. IV] – Din fr. préférer.“ Așadar, corectă ar fi fost rostirea preferate fără a se adăuga determinanții specifici comparativului relativ de superioritate „cele mai“.

Tot un pleonasm, de această dată scris – și chiar repetat! –, am întîlnit în textul:

Din acest motiv, în România nu au existat, până acum, cazuri de infecție cu SARS-CoV2 suprapusă peste infecția cu virusul gripal, spune medicul. / Dar au fost cazuri în alte țări: “Au fost identificate situații cu co-infecție, ele fiind foarte reduse.” […] Care va fi însă intensitatea [sezonului gripal în România]? Care vor fi consecințele suprapunerii gripei peste un sezon cu număr mare de cazuri de COVID-19? “Este prematur să anticipăm”, este răspunsul medicului Gindrovel Dumitra.

https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-25091708-raceala-gripa-sau-covid-19-cum-deosebesc-venit-consultatie-copii-scoala-simptome-banale-viroza-dar-testul-aratat-aveau-covid.htm?cfnl=

Cum se poate vedea, Alinei Neagu, reporterei care consemnează părerile medicului citat, nu i-a comunicat nimeni pînă acum că e pleonastică formularea (a) (se) „suprapune peste“ și o folosește fără grijă! O sfătuiesc pe această cale să deschidă un manual de gramatică la capitolul consacrat cazurilor și să recitească posibilitățile expresive ale dativului – în situația de față de a evita pleonasmul semnalat.

Grav este și dezacordul în număr comis: determinantul „cazuri“ e la plural!

Stilistic, repetiția în același enunț a substantivului „infecție“ e supărătoare.

În plus, fragmentele redate atestă că nici punctuația românească nu-i este familiară semnatarei articolului, din moment ce utilizează ghilimelele englezești în locul celor firești („“ sau „”).

Închei cu o urare de sezon: o imunitate imbatabilă tuturor!  

N.B.: Fiind filolog, nu folosesc nejustificata complicare a scrisului în românește cu „â“ median, exceptînd cuvîntul „român“ și derivatele sale, precum și numele proprii scrise cu această literă – de exemplu Brânzaș. Paradigma verbului „a fi“ nu atestă în vorbirea curentă pe „sunt / suntem“ etc.; în plus, „sunt“ nici măcar nu se justifică etimologic! Drept urmare, eu rostesc / scriu sînt / sîntem etc. 

București, 9 brumărel 2021


Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un like și să distribuiți pagina de Facebook

Faci un comentariu sau dai un răspuns?