Să respectăm limba română este o elementară dovadă de patriotism! (46)

jurnalspiritual.eu

Finalizînd un comentariu la Monografia municipiului Reșița de Nicoale Magiar și Eduard Magiar (Cluj Napoca, Editura Grinta, 2019, 446 p.), n-am putut trece cu vederea puzderia de greșeli de limbă, inserînd o notă de subsol: Cîteva exemple: „Reșița și zona înconjurătoare a făcut parte“ (p. 27), „Acestea s-a descoperit“ (idem), „Pe valea Bîrzavei va apare prima cale ferată“ (p. 50), „a condițiilor de muncă și trai“ (p. 65), „exploatările intreprinse de Societate în bunurile de pe raza orașului care nu aduc niciun servicu intereselor populației neuzinală“ (p. 76), „care împiedică, ca sulfurul să nu se desfacă“ (p. 205) etc. Asemenea erori și diverse altele există încă la pp. 10, 13, 19, 21, 23, 24, 28, 29, 34, 36, 45, 49, 54, 58, 61, 65, 67, 68, 80, 81, 112, 115, 117, 118, 123, 126, 133, 136,145, 161, 168-171, 178, 198, 206, 209, 215, 218, 222, 273, 283, 294, 303, 305, 307, 309, 316, 317, 322, 326, 345, 346, 369, 375, 377, 378, 394, 404 ș.a.m.d. Nu se cuvenea detalierea în articolul meu a naturii acestor erori și nici a altora, dar o fac aici, în speranța reeditării cărții – așa cum, de altfel, le-am sugerat și celor responsabili. Pînă atunci, le voi evidenția pe rînd, le voi categorisi și voi propune corectarea lor.

În propozițiile Reșița și zona înconjurătoare a făcut parte și Acestea s-a descoperit există dezacorduri în număr între subiecte și predicate, corectatrea lor fiind simplă: Reșița și zona înconjurătoare au făcut parte și Acestea s-au descoperit.

În enunțul următor Pe valea Bîrzavei va apare prima cale ferată, greșeala constă în trecerea verbului de conjugarea a doua la conjugarea a treia – corect este va apărea.

Sintagma a condițiilor de muncă și trai suferă prin lipsa prepoziției de care trebuie să preceadă și substantivul trai cu rol identic de atribut în acuzativ ca și de muncă,în raport de coordonare copulativă; prin urmare, la eventuala reeditare se impune formulată a condițiilor de muncă și de trai.

Enunțul exploatările intreprinse de Societate în bunurile de pe raza orașului care nu aduc niciun servicu intereselor populației neuzinală conține dezacordul în caz al atributului cu desinență de acuzativ neuzinală și nu de genitiv, neuzinale precum cere determinatul său populației. În plus, există și cele două erori tehnoredacționale pe care le-am marcat cu galben. Corectarea este: exploatările întreprinse de Societate în bunurile de pe raza orașului care nu aduc niciun serviciu intereselor populației neuzinale.

Cacofonia din fraza care împiedică, ca sulfurul să nu se desfacă nu se elimină prin virgulă (ea constituie o greșeală de punctuație, separînd determinatul de completiva directă!), ci prin simpla eliminare a primului element al conjuncției compuse ca, fraza devenind care împiedică *sulfurul să nu se desfacă. Steluța pe care am atașat-o cuvîntului „*sulfurul“ semnalează neatestarea acestuia în DOOM 2005, unde există ca derivate principale ale substantivului sulf: sulfură, (a) sulfura, sulfurare, sulfuric, (a) sulfuriza, sulfurizare, sulfuros, ceea ce mă face să consider că este vorba, probabil, de o eroare lexicală.

Cum în carte există multe alte greșeli, mai exemplific și explic:

Se luptă în secolul XIV (p. 34), există în secolul XIV (idem). Corectă este scrierea secolelor cu articolele al și -lea, prin urmare corect e: Se luptă în secolul al XIV-lea, există în secolul al XIV-lea.

[…] reabilitări parcări […]

2)Reabilitare Zonă industrială Valea Țerovei  

[…] 8)Reabilitare carosabil […]

9)Reabilitare carosabil  […]

10)Reabilitare carosabil […]  (pp. 166-169).

Chiar dacă, fără a marca prin ghilimele pasajele în cauză, se înțelege că autorii citează hotărîri ale primăriei, cu limbajul specific birocratic-ingineresc, le atrag atenția că verbul (a) reabilitaare sens moral, justificîndu-se utilizarea lui în hotărîri juridice referitoare la persoane care au suferit condamnări pe nedrept. Parcările, străzile, casele etc. se repară, se consolidează, se (re)amenajează, se (re)condiționează, se îmbunătățesc, se modernizează etc. Corectările ce se impun se subînțeleg.

Acest fenomen [negativ] a proliferat datorită faptului […] (p. 305). Este o eroare să fie folosită prepoziția datorită cu sens clar pozitiv în locul locuțiunilor prepoziționale din cauza / din pricina. Enunțul corectat e: Acest fenomen [negativ] a proliferat din cauza faptului […]

La nici o clasă nu a venit niciun elev (p. 326) este un enunț din finalul unei statistici din anul școlar 1940-1941 realizată la Gimnaziul de fete la 21 martie 1941. Citatul nemarcat prin ghilimele frizează nonsensul caragialian, conținînd o triplă negare din care e aproape imposibil să înțelegi dacă se vrea exprimată o afirmație (de pildă că prezența elevelor a fost foarte bună) ori o negație (adică dimpotrivă: clasele au rămas fără eleve)! În plus, nu este vorba despre elevi, ci despre eleve!…

Dirijor a fost Yvonne Demeni și alte doamne (p. 378). Cele două grave greșeli din această propoziție sînt dezacorduri, unul în gen, altul în număr. Corectate fiind, enunțul devine: Dirijoare au fost Yvonne Demeni și alte doamne.

Așa cum am avut prilejul de a mai arăta într-un articol anterior al acestui serial și cum reiese chiar și din exemplul anterior, unde, în chip miraculos, la un gimnaziu de fete învățau elevi, nu eleve, e recomandabilă acordarea în gen feminin a tuturor profesiilor și funcțiilor (publice) deținute de femei, care nu sînt cu nimic inferioare bărbaților, fapt de foarte multă vreme demonstrat științific. Prin urmare, nicio domnișoară / doamnă nu cîștigă prestigiu dacă, în loc de a fi numită profesoară / dirijoare / avocată / directoare / ministră / parlamentară / președintă etc. ar fi numită profesor / dirijor / avocat / director / ministru / parlamentar / președinte etc.

Precizare: Ca filolog, din motive foarte bine întemeiate științific, n-am fost, nu sînt și nu voi putea fi de acord cu trecerea în scris / vorbit la „sunt / suntem / sunteți“. De asemenea, nu accept complicarea scrisului cu „â“ la interior (acceptabilă însă excepțional, din rațiuni istorice, în „român“ și în derivatele lui, precum și în cazul numelor proprii: de pildă Brânzaș).

1 făurar 2022

Foto: jurnalspiritual.eu

Nota redacției: primele 45 articole le puteți citi pe blogul autorului, secțiunea În apărarea limbii române.


  • MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. Intrați direct pe site pentru a vă informa, abonați-vă și contactați-ne: aici.

Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.

Lasă un răspuns