CEEA CE VA VENI. Dezvăluirile unui fost IT-ist

Acest articol conține o analiză a ceea ce va veni. Dacă aveți răbdare să citiți până la capăt, veți vedea care sunt pașii pe care societatea o să-i urmeze în anii care vin, ce înseamnă digitalizarea și ce impact va avea asupra ta și a familiei tale. Fac această analiză ca fost IT-ist cu experiență solidă în microsisteme cu restricții mari și a dispozitivelor de emisie recepție cu prelucrare de date locale sau la distanță.

Au pornit plandemia când au vrut, iar acum o opresc la comandă. Prostimea se bucură ca și când ar fi învins, însă planul lor merge înainte. Zilele trecute, madam Ursula a dat niște declarații legate de goana după cipuri. Această declarație a fost interpretată în același timp și corect și incorect: pe de o parte, putem spune că oamenii n-au înțeles ce a vrut să declare, pentru că s-au panicat crezând că UE are nevoie de cipuri ca să-i cipeze. Declarația doamnei în cauză n-a fost asta și am să spun pe larg la ce s-a referit… însă scopul cu bătaie lungă este chiar ciparea populației, așa că oamenii au înțeles corect până la urmă.

Madam zicea că inginerii din UE se pricep la semiconductori, dar că nu au tehnologia de a produce cipuri. Lumea s-a blocat, pentru că nu înțelege ce e cu goana asta după cipuri și de ce o frământă așa de tare chestia asta pe doamna cu părul vâlvoi. Cipurile nu-s neapărat alea de se bagă sub piele. Prin cipuri, înțelegem drăciile alea care interpretază și execută comenzi date de la un periferic oarecare, să zicem o tastatură, un panou de bord cu butoane, un potențiometru, o comandă vocală etc. Cipul poate fi un microprocesor complex (precum cel pe care-l ai în computer sau în telefon), sau unul mai puțin complex, așa cum ai deja în filtrul de cafea și așa cum o să ai pe viitor în toate produsele electronice.

Reține, ÎN ABSOLUT TOATE produsele electronice vor fi montate cipuri de generație nouă, cu funcționalități dintre cele mai diverse, capabile să transmită la distanță date preluate de la utilizator, către unul sau mai multe servere.

Plandemia se termină, pasul următor este cel al digitalizării tuturor țărilor. Digitalizarea merge mână în mână cu sistemul de transfer de date CinciG și cu o bază mare de date aflată pe niște servere, undeva (…în cloud). Am să încerc pe cât posibil să folosesc un limbaj accesibil, astfel încât să înțelegi ce e cu digitalizarea asta, la ce le folosește, ce impact va avea asupra vieții oamenilor ș.a.m.d.

În contextul în care toate dispozitivele electronice vor conține un cip care trimite date spre servere care le vor centraliza, este clar pentru toată lumea că va fi nevoie de fabrici care să le producă. Pentru că startul digitalizării s-a dat deja de câțiva ani și pentru că electronica, așa cum o cunoaștem astăzi, deja este parte din epoca de piatră, apare această goană disperată după microporcesoare, microcipuri, interfețe, cabluri de transfer de date și alte componente, care pe fondul cererii de pe întregul glob, se vor scumpi. Țara care se digitalizează mai rapid, va beneficia prima de prosperitate în plan economic, așa că din punctul ăsta de vedere, putem înțelege frământarea doamnei Von Der Leyen. Țările care vor rata startul digitalizării, vor rămâne în urmă sau nu vor putea ține pasul cu cele care se vor avânta în lupta pentru digitalizare. Bun, dar care e graba asta cu digitalizarea, de ce e alergătura asta bruscă? Păi hai să vedem ce presupune și mai ales când i se va da startul.

Două paranteze:

1. Chiar înainte de plandemie, Dada Elisabeta de la englezi a ținut un discurs în care le cerea tuturor să accelereze implementarea 5G. Cam ciudată atitudine pentru o babetă născută înaintea erei noastre, nu vi se pare? Explicația este următoarea: a declarat ceea ce a fost pusă să declare, “mersul” lumii fiind gândit de cei mult mai tineri, sau nu neapărat.

2. Într-un mod inedit, am ajuns să lucrez în IT datorită lui Grigore Moisil. Prin 1970, tata a citit o carte despre rolul computerelor în economia viitorului și și-a propus să ne cumpere unul. Profesor de istorie, habar n-avea ce sunt calculatoarele, dar avea încredere în judecata lui Grigore Moisil, așa că a urmat sfatul pe care acesta îl dădea și anume să investească în ceva care i-ar putea ajuta pe copii în viitor. Și investiția lui s-a dovedit a fi un succes, pentru că din câți frați suntem, trei ne-am făcut un rost în viață din industria it-ului. Una e să înveți limbaj de asamblare încă dinainte să fi căzut Ceaușescu și alta este să te apuci de computere în 1995 sau chiar mai târziu. Vedeți, la asta se referă Ursula când zice că trebuie să gonim după cipuri. În teorie, doamna vrea să ne spună că cine se mișcă acum cu talent, o să aibă pâine de dat la cetățeni, numai că văzând ce-au făcut cu plandemia, nu ne mai arde de pâinea lor și ne ia cu transpirație pe șira spinării când ni se vorbește despre beneficiile digitalizării. Închid paranteza.

Cu ani în urmă, lucram pentru o companie de telefonie mobilă (cea mai mare la vremea respectivă), care făcea niște lucrușoare cam ilegale, în sensul că fără să primească acordul utilizatorilor, citea date legate de comportamentul acestora în timp ce se jucau jocuri. Mai exact, serverele companiei știau cu precizie când deschizi un joc și când îl închizi, cât timp îți petreci într-un anumit ecran al jocului, cât timp citești tutorialele, în ce fel joci jocurile, cât timp apeși pe butoanele telefonului (pe vremea aia, telefoanele aveau butoane) și alte lucruri de acest gen. Pentru că n-am fost de acord să particip la acele segmente de cod care spionau activitatea individului, am primit niște bile negre, la fel ca atunci când am refuzat să lucrez la anumite aplicații care încălcau etica. Nu dau detalii, doar vă atrag atenția că lucrul ăsta se întâmpla în urmă cu 15 ani, când încă era considerat ilegal să-ți bagi nasul în intimitatea oamenilor. În zilele noastre, tot ce vorbim este înregistrat de telefoanele “smart” iar cuvintele cheie, spuse apăsat, sunt folosite de către terțe firme pentru a oferi sugestii de produse în Facebook sau Google. (…) – integral pe ActiveNews, autor: Andi-Mihai Anton.


  • MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. 
  • Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: aici.
  • Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook.

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoareContează pe ȘTIRI ce contează

Author: d.mediartt

În slujba Adevărului nemitarnic

Lasă un răspuns