La 18 mai 1388 se finalizau lucrarile de zidire a bisericii mari a Mănăstirii Cozia

La 18 mai 1388 se finalizau lucrările de zidire a bisericii mări a Mănăstirii Cozia. Finalizată în luna mai a anului 1388, biserica Mănăstirii Cozia a reprezentat “minunea evului mediu românesc”: având o faţadă deosebită, bogat ornamentată cu bucăţi de ceramică şi cărămizi aparenţe, edificiul a reprezentat pentru o vreme îndelungată un model de vârf al arhitecturii religioasă din Tara Românească.

Mănăstirea Cozia este situată în oraşul Călimănești, pe malul râului Olt, fiind ctitoria domnitorului muntean Mircea cel Bătrân. De-a lungul istoriei, mănăstirea a fost extinsă şi renovată de mai multe ori.

În jurnalul său de călătorie, Paul de Alep, un arab creştin din Siria, arhidiacon din Antiohia ce l-a însoţit pe patriarhul Macarie în călătoriile acestuia prin Ţările Romane şi estul Europei, notă despre Mănăstirea Cozia:

 „In limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia este „fortăreață de pământ din pricina nenumăraților munți din această țară”

Paul de Alep a notat în jurnalul său de călătorie toate amănuntele care i s-au părut importante în timpul călătoriilor sale prin Ţările Romane, lăsând câteva repere şi date istorice deosebit de importante pentru istoriografia romană.

“Să se ştie că mitropolitul Ţării Româneşti are doi episcopi sufragani: unul este episcopul de Butza (n.r. episcopul de Buzău, Serafim), de care am vorbit, şi celălalt de Rimnik al-Kubra (n.r. Râmnicul Mare, Râmnicu Vâlcea)

De-a lungul istoriei, Mănăstirea Cozia a constituit un important şi puternic focar al culturii româneşti, de ea legându-se de altfel mai multe evenimente de o importanţă crucială din istoria românilor.

Potrivit legendei, mănăstirea a fost construită în apropierea locului unde se credea că ar fi fost înainte construită o mănăstire de către Negru Vodă. Sfinţirea edificiului religios a avut loc pe 13 mai 1388, potrivit hrisovului lui Mircea cel Bătrân:

„…a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă.”

Preluare: Glasul info

Bibliografie/ Referinte:

[1] Calatori straini despre Tarile Romane, vol. VI, 1976,

[2]  Istoria românilor din Dacia Traiană, A.D. Xenopol, 1925

• MAGAZIN CRITIC se confruntă cu cenzura pe rețelele de socializare și pe internet. 
• Intrați zilnic direct pe site pentru a vă informa. Contactați-ne: aici
• Dacă apreciați munca noastră, vă invităm să dați un Like și să distribuiți pagina de Facebook

MAGAZIN CRITIC – ziar de orientare conservatoare. Contează pe ȘTIRI ce contează