Nu vi se pare că odată cu apropierea
înfruntării pentru adeverirea Familiei,
s-au întredeschis porţile Tartarului
Că tropăituri şi ţipete ascuţite străpung orizontul porfiriu?

Vedeți dârele strâmbe de pe cer?

Auziți cum pulsează nevrotic orbita închisă
a iubitorilor de nelinişte,
atât de tare, ca un clopot de lavă abia întărită
în groapa unui abis surpat?

Tropăie haosul pe stradă ca o turmă de vite lovite de streche,
izbind cu copita în uşile celor botezaţi.
Dar ştim că acolo unde loveşte năpasta
se înmulţeşte şi harul.

E vreme de voinicie.

Doamne, strigat-am către Tine,
auzi-ne!

de Iulian Capsali


Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori de pe pagina de facebook

Lasă un răspuns